Crizele în Economia Mondială PDF

Preview

Summary

CRIZELE...

Description

Crizele în Economia Mondială Criza – reprezintă o perturbare bruscă a echilibrului economic de amlploare în desfășurarea activității economice și inversarea tendinețelor ascendente prin tendințe descendente în activitatea economică, find exprimată prin creșterea stocurilor de produse nevîndute și prin scăderea producției, prin diminuarea prețurilor, prin șomaj și scăderea cursurilor bursiere. De-a lungul mai multor ani economia mondială a cunoscut mai multe crize economice. Cele mai mari și importante sunt următoarele crize economice: Criza economică mondială(2007-2009) a început în luna decembrie 2007,în momentul când s-a pierdut încredera investitorilor americani în ipotecarea securitizată, ceea ce a condus la o criză de lichidități și a determinat o injectare substanțială de capital în piețele financiare din partea Rezervei Federale americane, a Băncii Angliei și a Băncii Centrale Europene. Indicele TED spread (ce descrie riscul de creditare perceput în economia generală) a sărit în iulie 2007 și a oscilat vreme de un an iar apoi a crescut din nou în septembrie 2008, atingând valoarea record de 4,65% în 10 octombrie 2008. Criza s-a agravat în 2008, întrucât bursele de valori din lume s-au prăbușit sau au intrat într-o perioadă de instabilitate acută. Un număr mare de bănci, creditori și companii de asigurare au dat faliment în săptămânile ce au urmat. Țările afectate drastic de criză au avut creșteri semnificative ale salariului minim, impuse prin legislație Consecința a fost creșterea galopantă a șomajului ajungând în scurt timp la 12,8%. Cea mai afectată țară de criza economică din U.E. este Letonia. Pe de altă parte, singura țară din U.E. care a intrat în clasamentul țărilor cel mai puțin afectate de criză este Suedia[5], una dintre cele 6 țări europene care nu au salariu minim. Criza petrolului din 1973. In timpul razboiului Yom Kippur (Iom Kipur), OPEC a refuzat sa acorde petrol tarilor ce au sprijinit Israelul, astfel a proclamat embargo asupra livrarilor de petrol. Pretul unui baril de petrol a crescut de patru ori, ce putea conduce la un posibil colaps al bugetului in economiile mai putin stabile. Criza a durat pana pana in 1974. Marea Depresiune (1929-1940): originara din SUA, extinzandu-se in plan mondial odata cu crahul bursier din 29 octombrie 1929 (Black Tuesday). Cauzele au fost cele de supraproductie, de distributie inegala a bogatiei, tarife ridicate si datoria de razboi. In 1993, rata somajului a atins nivelul de 25%, iar salariile au fost diminuate cu aproximativ 60%. In 1932, Franklin D. Roosevelt a propus un nou plan focusat pe ajutor, redresare si reforma. Banca Centrala a Americii intervine prin restrangerea masei monetare si prin restrictionarea creditelor, ceea ce duce la falimente in toate sectoarele economiei: agricultura, industrie, banci. Panica duce la falimentul a aproape 9.000 de banci pe plan mondial in timpul anilor '30. SUA adopta masuri protectioniste prin majorarea tarifelor vamale cu 52% pentru aproximativ 20.000 de produse de import. Statele europene impun, la randul lor, legi prohibitive fata de exporturile americane. Comertul international scade la o treime, impingand economiile lumii in cea mai grava criza financiara din istorie. Rata somajului ajunge in unele tari la 33%, activitatea in constructii a fost practic oprita, preturile produselor agricole scad cu 40-60%.

Criza financiara din Asia (1997): a inceput in Thailanda, prin colapsul financiar al Baht, cauzat de decizia guvernului ce a lasat moneda nationala sa se devalorizeze fata de dolarul american. Criza a durat aproximativ 2 ani, pana in 1999. Ceea ce a fost numit "miracolul economic asiatic" s-a transformat intr-un dezastru in iulie 1997, moment in care investitorii au facut ceea ce stiu mai bine: si-au pierdut increderea, in special in monedele asiatice. Randamentele ridicate au facut pietele asiatice atragatoare, dar cand Statele Unite au incercat sa opreasca propria recesiune prin scaderea ratelor de dobanda, piata americana a devenit mai atractiva si, in consecinta, pietele asiatice erau acum prea riscante. Un efect de domino a urmat, incepand din Thailanda si care s-a raspandit in Filipine, Hong Kong, Indonezia, Malaezia, si nu numai, declansand o criza mondiala fara precedent. Pietele asiatice care s-au bucurat ani buni de prosperitate s-au prabusit: Thailanda cu 75%, Hong Kong-ului cu 23% si Singapore cu 60%. Nici o piata financiara la nivel global nu a ramas neatinsa. Criza economica din Rusia sau Criza rublei (1998). Cauzele fac referire la un nivel inalt de coruptie, la un set de reforme economice ineficiente si instabilitatea politica. Produsul Intern Brut al celor zece tari ASEAN a scazut cu 31% in 1998, multe firme au dat faliment, in timp ce milioane de persoane au ajuns sa straiasca la limita subzistentei. Cele mai afectate tari au fost Coreea de Sud, Indonezia si Thailanda, state ce au apelat la un ajutor de 40 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International. Desi mai putin afectate, China, Taiwan, Hong Kong, Malaezia, Filipine si India au avut de suferit de pe urma scaderii increderii investitorilor in regiune. Souk Al-Manakh Kuwait- 1982 Souk Al-Manakh reprezenta o bursa paralela celei oficiale in care se tranzactionau instrumente financiare foarte riscante. Multi arabi s-au imbogatit in urma exploziei pretului petrolului in anii '70, iar in anii care au urmat, pe fondul speculatiilor la bursa, indicii bursieri au crescut foarte mult. In 1977, bursa oficiala a clacat. In acel moment, Guvernul a intervenit impunand reguli de tranzactionare extrem de rigide, situatie care i-a impins pe speculatori spre bursa neoficiala Souk Al-Manakh. Trebuie spus ca in perioada sa de glorie, Al-Manakh avea a treia capitalizare din lume, dupa NYSE si bursa de la Tokio. In urma acestui crash, cu exceptia unei singure banci comerciale, toate celelalte banci din Kuwait au dat faliment sau au fost nationalizate. Lunea Neagra (1987): pietele bursiere din plan mondial s-au prabusit, printre cauze evocandu-se probleme referitoare la programul de trading, dispute referitoare la politica monetara si anticipatiile pesimiste privind inflatia. Criza a inceput in Hong-Kong, unde s-au inregistrat pierderi de circa 45.8% din valorile inregistrate, raspandindu-se spre Vestul Europei, lovind chiar si SUA Hiperinflatia din Germania (1921-1924). Prin Tratatul de la Versailles, Germania a fost obligata la plata unor rate, a unor despagubiri de razboi in valoare de aproximativ 132 mld. marci-aur. Datorita epuizarii rezervei de aur, preturile bunurilor si serviciilor au crescut rapid, iar banca centrala a actionat spre tiparirea unor noi bancnote. In 1914 rata de schimb intre marca si dolar era de 4 la 1, iar in 1923 rata ajunsese la 1 miliard la 1. Finalmente, Germania s-a orientat spre o reforma monetara prin introducerea Rentenmark, ce a stabilizat economia. Mai mult de 26 de milioane de germani nu aveau de lucru, dintr-un total de 65 de milioane.

Criza financiara internationala (2008-2013): originara din SUA, in epicentru aflanduse falimentul bancii Lehman Brothers. Cauzele sunt legate de politici monetare publice sarace, reglementare necorespunzatoare, promovarea politicii banilor ieftini, evaziuni si fraude fiscale s.a. Marea stagflatie s-a caracterizat prin scaderea veniturilor, reducerea consumului, cresterea somajului si a preturilor. Fenomenul pune multe probleme bancilor centrale, in practica neexistand masuri pentru combaterea concomitenta a inflatiei si a scaderii economice: politicile monetare de stimulare a cresterii duc la explozia inflatiei, in timp ce lupta impotriva inflatiei va duce la adancirea declinului economic. Perioada de recul a luat sfarsit odata cu reusita bancilor centrale americane, germane si japoneze de a promova politici stricte anti-inflatie. Criza datoriilor suverane (2009-2013). Criza financiara internationala a generat dificultati in refinantarea datoriilor guvernamentale, astfel cele mai afectate tari au fost: Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia, Spania, Franta si Cipru. Panica Bancara (1907): declansata de o tentativa de manipulare a pietei de actiuni (corner the market), ce a avut precum tinta compania United Cooper, incercandu-se cumpararea unui numar suficient de mare de actiuni, astfel incat cumparatorul sa poata manipula piata.

Concluzii Criza economică este o tulburare bruscă a echilibrului economic, fiind exprimtă prin creșterea stocurilor de produse nevîndute și reducerea proucției, prin scăderea prețurilor, prin șomaj și scăderea cursurilor bursiere. Criza economică poate afecta orice regiune, țară sau întreaga lume. Ele au avut loc în diferite perioade de dezvoltare economică și încă o să mai existe în viitor, deoarece acestea reprezintă efectul a mai multor probleme declanșatoare. Aspectele acesteia diferă de la o țară la alta, dar totuși există anumite trăsături specifice prin care aceste a se asemănă: Scăderea generală a prețurrilor; Dezechilibrul în toate ramurile de stat; Aspect psihologic negaiv asupra populației;Reducerea numărului de poulație e.t.c. Surse bibiografice 1. TOMȘA A., coordonator Teorie Economică Tipografia Centrală, Chișinău, 2013, ISBN 9789975-53-211-2 pag. 73-78 2. https://ro.wikipedia.org/wiki/Criza_Economic%C4%83_Mondial%C4%83_(2008prezent) 3. http://www.wall-street.ro/articol/Money/187655/criza-financiara-mania-lalelelor-saudeceniul-pierdut-din-japonia.html?full 4. http://economiaonline.ro/top-10-crize-financiare-din-istoria-mondiala/...