Ghid de conversaţie Român-Romano/Rumînisko-Romano - Luminiţa Mihai Cioabă PDF

Preview

Summary

Luminiţa Mihai Cioabă Ghid de conversaÞie Român-Romano Rumînisko-Romano Ghid de conversaÞie Român-Romano Rumînisko-Romano ISBN 978-973-0-13576-3 All rights reserved Copyright Social-Cultural Foundation of Roma „ION CIOABÔ tel/fax: 004 0369 402034 Mobile: 004 0744 920291 e-mail [email protected]...

Description

Luminiţa Mihai Cioabă Ghid de conversaÞie Român-Romano Rumînisko-Romano

Ghid de conversaÞie Român-Romano Rumînisko-Romano

ISBN 978-973-0-13576-3 All rights reserved Copyright Social-Cultural Foundation of Roma „ION CIOABÔ tel/fax: 004 0369 402034 Mobile: 004 0744 920291 e-mail [email protected] www.icfoundation.ro Copyright 2012

I must confess to a sense of inadequacy in writing this foreword because of my inability, so far, to speak either Romanian or the Romani languages. But I have had the good fortune of living in Romania for the last three years and, therefore, the pleasure of absorbing the spirit of the country and breathing in the flavour of the spoken language. In that sense I am glad to note this important contribution at bringing Romanian and Romani closer to each other through this multi-purpose dictionary. Communication remains as important today as it was before the time of the printed word because it opens doors, builds bridges and brings people together. Ms. LuminiÆa Mihai Cioabå is a familiar name in the field of literature. She writes poetry with fervour, and with a sense of responsibility of a long tradition which is so rich in music, poetry and culture. Her present contribution through this multi-purpose dictionary is yet another attribute of her rich talent, and I congratulate her on this wonderful effort at promoting cultural understanding.

Trebuie så mårturisesc cå încerc un sentiment de nesiguranÆå scriind acest cuvânt înainte, din cauza a ceea ce aç numi incapacitatea mea de a vorbi fie româna, fie romani. Dar am avut norocul de a sta în România în ultimii trei ani çi deci plåcerea de a absorbi spiritul acestei Æåri çi de a respira parfumul limbii vorbite. În acest context, sunt fericit så evidenÆiez aceastå importantå contribuÆie la apropierea celor douå limbi – românå çi romani – prin intermediul acestui ghid de conversaÆie care acoperå o mare varietate lingvisticå. Comunicarea råmâne aståzi la fel de importantå ca atunci când nu exista cuvântul scris, cåci ea deschide uçi, întinde poduri çi aduce oamenii mai aproape unii de alÆii. Doamna LuminiÆa Mihai Cioabå este un nume cunoscut în domeniul literar. Scrie poezie cu fervoare çi cu sentimentul responsabilitåÆii unei lungi tradiÆii, atât de bogate în muzicå, poezie çi culturå. ContribuÆia ei prezentå – acest ghid de conversaÆie este încå un atribut al talentului såu profund çi o felicit pentru acest minunat efort de promovare a înÆelegerii culturale.

Rajiv Dogra Ambassador of India-Bucharest/Ambasadorul Indiei la Bucureçti

CUPRINS Limba noastrã (Amari šib) . . . . . . . . 11 Saluturi (Naismata) . . . . . . . . . . . . . 13 Întrebãri (Pušlimata). . . . . . . . . . . . . 14 Prezentãri (Prinjaimata) . . . . . . . . . . 15 Afirmaþii (Èeaèimata) . . . . . . . . . . . . 17 Cum sã mulþumim (Sar te naisaras) . . . . . . . . . . . . . . 18 Scuze (Iertimata) . . . . . . . . . . . . . . . 20 Diverse întrebãri (Þînorã pušlimata). . . . . . . . . . . . . 22 Propoziþii formate dintr-un singur cuvânt (Propoziçii anda khã korkoào divano) . . . . . . . 24 Negaþii (Bièeaèimata) . . . . . . . . . . . . 25 Întrebãri informative (Pušlimata phendimahkã) . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Cine? (Kon?) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26 Unde? (Kai?) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27 Cât? (Sode?) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28 Când? (Kana?). . . . . . . . . . . . . . . . . 29 Cum? (Sar?). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30 De ce? (Sostar?) . . . . . . . . . . . . . . . 30 Sã ne facem înþeleºi (Te kãrasame atearde). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31 Limbi strãine (Šiba èemunea) . . . . . 33 Cetãþenia (E èetãçenia) . . . . . . . . . . 34 Naþionalitatea (E naçionalitatea) . . . 35 Date personale (Dimata manušehkã) . . . . . . . . . . . . . . . . . 36 Solicitãri (Rudimata). . . . . . . . . . . . . 38 Intervenþie în discuþie (Atãrdearimos ando divano) . . . . . . . . . . . . . . . . . 40

6

Cum vã numiþi? (Sar bušos?). . . . . . 41 Nume de bãrbaþi (Anau romengã) . . 42 Nume de femei (Anaua romneangã) . . . . . . . . . . . 42 Familie (E familia) . . . . . . . . . . . . . . 44 Exclamaþii – imperative (Phendimata – rudimahkã) . . . . . . 47 Urãri (Traimata) . . . . . . . . . . . . . . . . 48 Condoleanþe (Mulimata dukhasa) . . 50 Însuºiri (Sar sî) . . . . . . . . . . . . . . . . . 51 Este (Sî) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53 Îndoialã (Bipateaimos) . . . . . . . . . . . 55 Nemulþumire (Binaismos). . . . . . . . . 56 Grijã (Pharimos) . . . . . . . . . . . . . . . . 57 Greºeli (Athadimata) . . . . . . . . . . . . 58 Întâlniri ºi invitaþii (Arakhadimata thai akharimata) . . . . . . . . . . . . . . 58 Milã (Nasulimos) . . . . . . . . . . . . . . . 60 Direcþie (Jeamos) . . . . . . . . . . . . . . . 61 Puncte de vedere (Dikhlimata). . . . . 62 Indicatoare publice (Sãmnurea publièea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 63 La conferinþã (Kai konferinça) . . . . . 65 Puncte de vedere (2) (Punète dikhlimahkã) . . . . . . . . . . . . . . . . . 66 Corpul omenesc (O tipo le manušesko) . . . . . . . . . . . . . . . . . 68 Vârsta omului (Le bãrš le manušehkã) . . . . . . . . . . . . . . . . . 72 O vizitã (Khã avimos) . . . . . . . . . . . . 75 La masã (Kai skafidi) . . . . . . . . . . . . 77 Fumatul (O duhano) . . . . . . . . . . . . . 78

Casa (O khãr). . . . . . . . . . . . . . . . . . 79 Camera de lucru (E soba la buteati) 80 Salonul (O holo) . . . . . . . . . . . . . . . . 81 Dormitorul (E soba le soimasti) . . . . 82 Camera copiilor (E soba le šaoàãndi) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83 Baia (E soba le halaimasti) . . . . . . . 84 Bucãtãria (E soba le habenesti) . . . . 85 Munca acasã (E buti khãrã) . . . . . . . 86 Grãdina (E bar) . . . . . . . . . . . . . . . . 87 Vremea (O èiro) . . . . . . . . . . . . . . . . 88 Anotimpurile (Le bãršehkã anava) . . 90 Data (E data) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90 Zile importante (Des barã) . . . . . . . . 92 Lunile anului (Le šon le bãršehkã) . . 93 Zilele sãptãmânii (Le des le kurkãhkã) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Când? (Kana?). . . . . . . . . . . . . . . . . 94 Ora (O èeaso) . . . . . . . . . . . . . . . . . 95 Numerale cardinale (Dindimata kardinalea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96 Numerale ordinale (Le numeralea ordinalea) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 98 De câte ori (Sodivar) . . . . . . . . . . . . 99 Pentru prima datã (Anda anglal data) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99 Greutãþi (Pharimata). . . . . . . . . . . . . 99 Mãsuri de lungime (Mãsuri lungimahkã) . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Puncte cardinale (Punkturi kardinalea) . . . . . . . . . . . . . . . . . 100 Temperatura (Tatimos) . . . . . . . . . 101 Natura – pãmântul – universul (E natura – e phuw – o universo) . 101 Continente (Le kontinentea). . . . . . 108 Previziunea vremii (O phendimos le èirohko) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108

Vânt (Braval) . . . . . . . . . . . . . . . . . 108 Ploaie (Brîšind). . . . . . . . . . . . . . . . 109 Vreme rece (Èiro šudro). . . . . . . . . 109 Ceaþã (E bur) . . . . . . . . . . . . . . . . . 110 Muncã (Kai buti) . . . . . . . . . . . . . . . 110 ªcoala (O khãr le sîkaimahko) . . . . 113 Educaþie preºcolarã (O sîkaimos mai angla) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114 ªcoala generalã (O khãr l e sîkaimahko generalo). . . . . . . . 116 Universitate (Kai universitatea) . . . 118 Sport (Sporto). . . . . . . . . . . . . . . . . 120 Fotbal (O fotbalo) . . . . . . . . . . . . . . 121 Sporturi de iarnã (Le sporturea le ivendeskã). . . . . . . . . . . . . . . . . . 123 Atletism (O atletismo). . . . . . . . . . . 124 Sporturi nautice (Sporturi paieskã) . . 125 ªah (O šaho) . . . . . . . . . . . . . . . . . 126 Box (O boxo) . . . . . . . . . . . . . . . . . 127 Volei (O volei). . . . . . . . . . . . . . . . . 128 Canotaj (O èanotajo) . . . . . . . . . . . 128 La plajã (Koa kham) . . . . . . . . . . . . 129 Controlul paºapoartelor la vamã (O rodimos le lillengo kai vama). . 133 Birou de schimb (Than paruglimahko) . . . . . . . . . . . . . . . 134 La bancã (Kai banka) . . . . . . . . . . . 135 Bani (Love). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135 Sosirea (Arãslimos) . . . . . . . . . . . . 136 Taxi (Taxio) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 137 Cazarea (Koa soimos) . . . . . . . . . . 138 La recepþie (Kai reèepçia) . . . . . . . 140 Culcarea (O soimos) . . . . . . . . . . . 141 Deºteptarea (O ušteaimos) . . . . . . 142 Masa acasã sau la restaurant (E skafidi khãrã or koa birto) . . . . 143 La restaurant (Koa birto) . . . . . . . . 144

7

Micul dejun (O çînoro habe). . . . . . 144 Prânzul – cina (Habe dopaše desãsko – pe reat) . . . . . . . . . . . 145 Bãuturi (Pimata) . . . . . . . . . . . . . . . 146 La masã (Kai skafidi) . . . . . . . . . . . 147 Reclamaþii (Pîrîmata) . . . . . . . . . . . 148 Nota de platã (Love potindimahkã). . 148 Prânz (Dopaš o des) . . . . . . . . . . . 153 Bãuturi (Pimata) . . . . . . . . . . . . . . . 153 Cina (Habe àeateako). . . . . . . . . . . 153 Zarzavaturi (Zãlenimata) . . . . . . . . 154 Fructe (Fruète) . . . . . . . . . . . . . . . . 155 Mezeluri (Goia). . . . . . . . . . . . . . . . 156 Bãuturi (Pimata) . . . . . . . . . . . . . . . 156 Meniul (Menio – habenata) . . . . . . 157 Pasãre – peºte – vânat (Orãtani – mašo – vãšuno) . . . . . 158 Închirierea unei maºini (Urdon unjile) . . . . . . . . . . . . . . . 159 Cu automobilul (Le urdonesa) . . . . 159 Contravenþie (Potindimos urdonehko) . . . . . . . . . . . . . . . . . 160 La service (Koa kãrimos le urdonehko) . . . . . . . . . . . . . . . . . 161 La staþia de benzinã (Kai staçia la benzînati) . . . . . . . . . . . . . . . . 162 Autostopul (Telal) . . . . . . . . . . . . . . 163 Accidente (Malaimata) . . . . . . . . . . 163 Cãlãtorii cu trenul (Phirimata le trinosa) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 164 În tren (Ando trino) . . . . . . . . . . . . . 165 Cãlãtorind cu vaporul (Phirindoi le berosa) . . . . . . . . . . . . . . . . . . 166 Transportul în comun (O phirimos anda o foro). . . . . . . . . . . . . . . . . 167 Cãlãtorind cu avionul (Phrindoi le phakalesa). . . . . . . . . . . . . . . . 168

8

În camping (Kal çãrikoane) . . . . . . 170 Componentele unui cort romano (Le butea ande khã çãra romaii) . 172 La cofetãrie (Koa khãr le guglimatãngo) . . . . . . . . . . . . . 172 La alimentarã (Kai alimentara) . . . . 174 La piaþã (Kai piaça) . . . . . . . . . . . . 176 La raionul þesãturi (Kal stãmburea) 177 La mercerie (Kal thava) . . . . . . . . . 178 La croitorie (Koa astarimos) . . . . . . 179 Încãlþãminte (Podimos) . . . . . . . . . 180 Jucãrii (Khãlimata) . . . . . . . . . . . . . 181 La librãrie (Koa khãr le lillengo) . . . 181 Ziare (Jurnalea) . . . . . . . . . . . . . . . 182 La tutungerie (Koa duhano) . . . . . . 183 La florãrie (Koa khãr le luludeango) . . . . . . . . . . . . . . . 184 La parfumerie (Kai parfumãria) . . . 185 La coafor (Koa akhuvdimos) . . . . . 186 La frizerie (Koa mîraimos) . . . . . . . 187 La fotograf (Koa pozarii). . . . . . . . . 188 La bijuterie (Kai bijuteria) . . . . . . . . 189 La ceasornicar (Koa èeasornikari) . 191 Cumpãrãturi (Tindimata) . . . . . . . . 192 La magazin (Koa magazino) . . . . . 192 Preþuri (Potindimata) . . . . . . . . . . . 193 La curãþãtorie (Koa halaimos) . . . . 194 Reparaþii (Kãrimata) . . . . . . . . . . . . 194 La doctor (Koa felèero). . . . . . . . . . 195 La dentist (Koa dandarii) . . . . . . . . 199 La farmacie (Kai spiçãria) . . . . . . . 200 La oficiul poºtal (Kai pošta) . . . . . . 202 Cum se începe o scrisoare (Sar ramolpe khã lill) . . . . . . . . . . 204 Cum se încheie o scrisoare (Sar phandavel pe khã lill) . . . . . 204 La telefon (Koa telefono) . . . . . . . . 205

Informaþii (Phendimata) . . . . . . . . . 207 În oraº (Ando foro) . . . . . . . . . . . . . 208 Obiective turistice (Obieètivea phirimahkã) . . . . . . . 209 Teatru (Koa teatro). . . . . . . . . . . . . 212 La casa de bilete (Koa khãr le lilengo). . . . . . . . . . . . . . . . . . . 213 La cinema (Koa filmo) . . . . . . . . . . 215 Artele frumoase (Le šukhar arte) . . 217 Lecturã (Drabarimos) . . . . . . . . . . . 219

Pasiuni (Falimata) . . . . . . . . . . . . . 220 Dans (Khãlimos). . . . . . . . . . . . . . . 221 Jocuri (Khãlimata) . . . . . . . . . . . . . 222 Muzicã (Dilabaimos). . . . . . . . . . . . 223 Radio (Difuzoro) . . . . . . . . . . . . . . . 225 Televiziune (E televiziunea) . . . . . . 226 Pick-up (Pikapo). . . . . . . . . . . . . . . 227 Magnetofon (Magnetofono) . . . . . . 227 Proverbe (Divanuri godeale) . . . . . 228

9

Cuvânt cåtre cititor Motto „Dacå un popor apucå så vorbeascå, nimeni nu-i mai poate pune la cale existenÆa... Dar dacå acest popor îndråzneçte så scrie, nimeni, atunci nu-i mai poate contesta dreptul de a intra in istorie.“ (Mircea Ciobanu) De-a lungul timpului cercetåtori stråini, mari lingviçti çi personalitåÆi literare au încercat så transpunå în scris aceastå limbå romaii, aça cum au înÆeles ei, çi pentru acest efort li se cuvin mulÆumiri. Este pentru prima oarå cå romii înçiçi çi-au açternut cuvintele în oprirea cåderii timpului astfel încât graiul lor va fi cunoscut celor care l-au pierdut sau celor care întotdeauna au dorit så îl cunoascå. Dacå vrei så cunoçti un popor ar trebui în primul rând så-i înveÆi limba, astfel vor putea dispårea barierele çi prejudecåÆile care ne despart. MulÆumiri fie aduse Lui Dumnezeu pentru cå ne-a dåruit, nouå romilor, una dintre cele mai frumoase limbi ale påmântului. În limba noastrå noÆiunea de Dumnezeu este legatå prin familie semanticå de acÆiunea çi gestul de a dårui, a face daruri. Cuvântul „Dell” se traduce prin Dumnezeu Cel Atotputernic, înså în egalå måsurå acelaçi cuvânt înseamnå dar, dåruire, a dårui. MulÆumiri fie aduse prestigioasei edituri „Teora” care a tipårit în premierå ghidul de conversaÆie în anul 2001, transferând dreptul de reeditare FundaÆiei Social-Culturale a Romilor „Ion Cioabå”. MulÆumim tuturor celor care au contribuit la prezenta reeditare a „Ghidului de conversaÆie Român-Romano”

10

LIMBA NOASTRÃ

AMARI ŠIB

Limba noastrå a romilor E ca vraja norilor În toatå lumea auzitå De când påmântu-i vorbitå.

Amari šib romaii Šindila andoa èeri Ande sal èema dikhli Då kana-i phuw sî kårdi.

Limba noastrå a romilor E ca floarea florilor Råsårind în primåvarå În orice loc în Æarå.

Amari šib romaii Sar orta khå luludi Ando milai kai bareol Ande sai lumea dièiol.

Limba noastrå a romilor E apa izvoarelor De Dumnezeu cuvântatå Çi la romi cu drag datå.

Amari šib romaii Sar o pai sî thodini O Dell deame te das duma Sa le romença andai lumea.

Dacå romanes vorbeçti Când cu romii te-ntâlneçti Mult bogat te simÆi în lume Cå eçti rom çi ai un nume.

Te des duma romanes Kana romen arakhås Bravalo san thai èeaèeo Kå san neamo romano.

11

Reguli de citire a textului Pentru scrierea textului în limba romaii s-a folosit alfabetul latin. Pentru redarea sunetelor specifice limbii romaii care nu apar în alte limbi am folosit combinaÆii de litere specifice graiului cåldårar: kh hk ph th

ll š

r’ w ç èe èi

se pronunÆå [kh] consoanå dorsalå aspiratå, de exemplu: kham (soare); duhk (durere); drakha (struguri); iakha (ochi). se pronunÆå [hk] consoanå dorsalå aspiratå, de exemplu: kahko (al cui); s pehko (al lui); khamehko (soarelui); sunèhko (visului). se pronunÆå [ph] consoanå aspiratå, de exemplu: phral (frate); phei (sorå); phiramno (iubit); phal (scândurå); phivlo (våduv). se pronunÆå [th] consoanå aspiratå, de exemplu: thud (lapte), thuvali (Æigare); thuw (fum); athaimos (înçelåciune); thagar (împårat). se pronunÆå l prelung, de exemplu: Dell (Dumnezeu); illo (inimå); ball (pår). se pronunÆå ç aspirat, de exemplu: šonuto (luna); šosoi (iepure); šervali (mustaÆå). se pronunÆå [rî], de exemplu: manr’o (pâine); korkor’o (singur) ar’o (fåinå); anr’a (ouå). se pronunÆå v, de exemplu: ruw (lup); phuw (påmânt); iwend (iarnå); birowli (albinå). se pronunÆå Æ, de exemplu: çåra (cort); çîknida (urzicå); çîmora (micuÆ). se pronunÆå prelung ce, de exemplu: èear (iarbå); èerai (stea); èemuno (stråinul). se pronunÆå ci, de exemplu: èiro (timp); èil (unt); èikan (unturå).

Celelalte sunete se pronunÆå ca çi în limba românå.

12

SALUTURI

NAISMATA

Bunå dimineaÆa! Bunå ziua! Bunå seara! Noapte bunå! Bunå! Salut! Bine ai venit! Bine te-am gåsit! Drum bun! Mergi cu Dumnezeu! Råmâi cu Dumnezeu! Så ne vedem cu bine. Så ne vedem curând! Pe disearå! Pe mâine! Pe duminicå!

Drobai tu! Lašo des! Laši reat! Mai laši ti reat! Nais! Împaèe! Mišto avilean! Mišto arakhlem tu! Lašo drom! Jea Le Devllesa! Aš Le Devllesa! Te arakhadiuas împaèe. Te dikhasame paše. Pe reateako! Pe tehara! Pe kurkå!

* Îmi pare bine cå v-am putut cunoaçte. Nu ne-am våzut de mult. Ce noroc cå vå întâlnesc aici. Nu credeam cå am så te revåd aça curând. Må bucur cå ne-am întâlnit. Unde aÆi fost plecat? Îmi pare bine cå sunteÆi din nou aici. Chiar må gândeam la dumneavoastrå. Vorbeçti de lup çi lupul la uçå.

* Fal ma mišto kå dašti prinjeandem tume. Èi dikhleama me då but. So bakh te arakhav tume koèe. Èi pateauas kå sî te mai dikhav tu kadea paše. Fal ma mišto kå maladileam. Kai sanas teleardo? Fal ma mišto kå san pale koèe. Orta anauas mangå godi tumende. Des duma poa ruw thai o ruw koa udar.

13

Cine ar fi crezut cå o så vå mai întoarceÆi?

Kon sas kå pateal kå mai sî te ambolden?

* Ce mai faci? MulÆumesc,... bine. foarte bine. biniçor. Tu cum o mai duci? Azi må simt foarte bine. Cum aÆi cålåtorit? De când aÆi venit? Cât mai råmâneÆi în...? AÆi mai fost plecat la...? Ce mai e nou la Sibiu? Ce vå mai fac copiii? Cum se simte doamna? Ce mai face mama dumneavoastrå? Ce vå fac nepoÆeii? Când vå întoarceÆi acaså, spuneÆi sånåtate tuturor din partea mea. Açtept så ne vedem cu bine. Dumnezeu så vå întåreascå çi så vå påzeascå.

* So mai kårås? Nais tukå,... mišto. but mišto. mištoro. Tu sar mai nigråsla? Ades ateara ma but mišto. Sar sas o drom? Då kana avilean? Sode mai ašen ande...? Mai sanas teleardo kai...? So mai sî neo ando Sibio? So mai kårån te šaórå? Sar mai sî la raiakå? So mai kårål tumari dei? So kårån te nepotuçuri? Phen lengå kana ambolden tume parpale khårå sastimos saorångå mandar. Ajukrau te dikhasame mištimasa. O Dell te zurarål tume thai te arakhål tume.

ÎNTREBÃRI

PUŠLIMATA

Ce mai faceÆi? Ce mai faci? Unde vå duceÆi? VreÆi så ajungeÆi azi acolo? E prea departe.

So mai kårån? So mai kårås? Kai jean? Kamen te aråsån ades oèe? Sî but dur.

14

Ašen amende thai jean tehara.

RåmâneÆi la noi çi veÆi merge mâine. De unde vii? Când vå întoarceÆi? Putem merge împreunå? Må puteÆi însoÆi? Pot så vå rog ceva? Pot så fumez o Æigarå? Când plecaÆi de acolo? Unde vå pot açtepta? Ce cåutaÆi? Ce doriÆi? Ce s-a întâmplat? Ce aÆi spus? Cine v-a spus? Nu pot så cred. Când s-a întâmplat? Cum l-aÆi gåsit? Unde a fost pus? Când l-aÆi trimis? Când îi açteptaÆi så vinå? De ce nu mai vine? Cine l-a supårat? Ai pierdut ceva? CredeÆi cå e bine? Mai doriÆi çi altceva?

Katar aves? Kana ambolden? Dašti jeas andekhthan? Dašti jeas mança? Dašti ruditu vareso? Dašti astaramangå duhano? Kana telearån oçal? Kai dašti ajukårav tu? So roden? So kamen? So kårdean? So phendean? Kon phendea tumengå? Našti te pateau. Kana sas? Sar arakhlean les? Kai sas thodino? Kana tradean les? Kana ajukrån le te aven? Sostar èi mai avel? Kon holeardea les? Hasardean vareso? Patean kå sî mišto? Mai kamen i avervareso?

PREZENTÃRI

PRINJAIMATA

PermiteÆi-mi så må prezint. Eu sunt Andrei. Eu sunt Maria. Tu cine eçti? Nu må mai recunoçti?

Mekh ma te phenau kon sîm. Me sîm o Andrei. Me sîm e Maria. Tu kon san? Èi mai prinjeanes ma? 15

Încântat så vå cunosc. De unde vii? Vin de foarte departe. De unde veniÆi? De unde sunteÆi? AÆi venit singur? Unde este doamna dumneavoastrå? De ce...