Porti sculptate in lemn. Etudes roumaines et aroumaines PDF

Preview

Summary

Studii rominegti gi aromineqti Etudes roumaines et aroumaines Vol. X Paris - Bucuregti, 2006 27 PORTILE DN LEMN DIN C,ORJ, DIN MARAMTJRE$ $I DE PE VALEATROTU$T'LUI Stelu $erban Introducere Frymuselea porfilor sculptate in lernn a atras atenlia cercetitorilor culturii -Romdnia, Frdneqti din in eg...

Description

Studii rominegti gi aromineqti Etudes roumaines et aroumaines

Vol. X Paris

-

Bucuregti, 2006

27

PORTILE DN LEMN

DIN C,ORJ, DIN MARAMTJRE$ $I DE PE VALEATROTU$T'LUI Stelu $erban Introducere Frymuselea porfilor sculptate in lernn a atras atenlia cercetitorilor culturii Frdneqti din in egali mdsuri pentru caliti{ile lor artistice ca gi psntru modul lor particular de apanhe qi dezvoltare in peisajul rural. Aflindu-se inae pulinele iaLgorii arhitectural" din Romiinia, fenomenr.rl porfilor sculptate in lemn s-a plamiin afara precaritiqii"r"istoriei, ".t"i tocmai

-Romdnia,

tiir"itl

intrucit indeplineau gi inci indeplinesc fimcfii culhrrale palpabile io rurale.

-*,nttut "o**ita6ro.

ulnyitg indeaproape, porfile de rerm nu constituie ,n fenomen unitar a cirui genezi si fie discernabili, fie qi pentru o scurtE perioadi ds rimp. De pildn, dacn .'nor""o-"ori a3 lemn din Maramureq de acum cinci decenii (excelent surprins in ca*ea lui Francisc !!4mr Nistor, ,Boarta maramuregeand'), cu, cel actual vom constata, chiar qi la upa."ni ai omamenticii ci unele motive sunt redrmdante (dinlii de rup, unghiile, rozeta),"lu"tut in timp ce altele sunt totuSi generate fi.an"." (a" pild;, .de credinle eentrale p"ot"Pr:lyJ ryi,ca gi geomehizarea triunghiularn u r.pr"r"oti.ilo. "to-.ul annopomorfe, ,a"t'a"Ai "bulbilot'',pe satele de valea cosiului). Aceea$ afirmalie eite valabil[ $i pontru po4ile"r*ri din Gorj, fenomen care in formula actuali este dominat de tipul geometriziritor antropomorre complexe," tip nou in

,.

--p*",

;;;;j

i,

acest context

Un alt argument privitor la statutul special al por[ilor sculptate in lemn consta in actualitatea .lor. Astfel, . in cel pugin doui dintre zonele cercetate, Nau*-"g 9i varea Trotugurui, ;;a"rr;l diversitatea po4ilor

a cunoscut o amploare maximi in ultimele decenii iin satut maram*eqeJn Birsana, de pildn, din cele 55 de poqti, majoritatea au fost ridicate aupi tSeO;. Or, tocmai in aceasti perioadi arta {irineasci din Rominia a cunoscut un declin iremediatit, intrdrii comunitililor rurale in procesul modemizirii fo{are. Dincolo insa de ilustrarea "; condiliilor specifice de edstenfd a fenomenului po4ilor de lemn avem de-a face o .t a"ra elat ra iit . "u cele doud r&l dg fupq pe de o parte, amploarea maximi a fenomenului porflor in perioada

"r-;;

achrali, pe.de alta partg modificarea suucturii aadilionale a saturui *-in"r" in sensul intensificirii contactelor cu societatea inglobanH, nalionali sau intemaEionali. s. pr" ustr"t o serie de probleme care, degi nu ne propunem si re aboidam aici ca atare, ni se par intrinsec legate de fenomenul actual po4ilff de lemn. De importanla ror ne-am dat seama reptat in c#sui -al cercetiru in teren '. Ne putem intre_ba asdel, mai intii, in ce misuri, fenomenul po4ilor de lemn reprezinti o reacf;e de tip identitar la comuritiifilor rurale drn n*ia"i"l ep"i, a"i fiind regresul firesc al artei .tarinesti_modernizarea in aceasti perioadi, pout" fi asimilati, slntetic ori analogic, amploarea fenomenului port or de remr in cont.xtul "'rrn mai larg al u.ta 1ara""iti Ji" I

R€zultatele ac€stei lucrlri provin din cercetar€a p€ care am htreprms-o in cursrl anului 1997, in satele celor hei zone $i in,zon€ adiacente. preqrm Vrance4 Valcea, Neam; Lapu$. proiecful a lAcut pr.t" Or" pr.g."-"i" de cercetare ale Muzeului Jriranului Rom6n, unde lucram atunci ca muzeograf.

28

Hil:H::,*f#lat

acest fenomen anumite modele ale culnrrii tradfionale,

ori

es6e

o

aparilie

Citeva observa$i metodologice Fondul patrimonial al artei larine'ti din Romaria s-a constltuit la inceput,l sccolului al xXJea prin reunirea diferiteror coriclii pun,.utr,.-i-...oit deci o vie curiozitate din partea piturii a-societiqii ro^m6ne$ti ,.rrr-"n, iulli.=.on s-a sub,mat intr-o datorie de -ode.n.. -cu1te credinli fafi de un ideal. in aceraqi timp tu"a ."]"F; ;;;,iu* g*"u.., s-a sedimentat si pe o dimensiune pragmatic. de edific# $i p;.;;;i;;;--i relea Lnnrrutronard, s_au realizat cercehri teoretice gi aplicate. s-u adophl o stralegr" d. ;;;;; a afler !.iranerrr dur Rom,nia in plan intemagonal.). in acest context.se incadreazi"Si cerc",i-."." liraneiti. incd de la inceput abordSrile ei s-au ficut di" p;p""t ""- cua anei cnteriile de dezvoltare indeobqte acceptate pe plan rnremalionlt ";';;il;;"""" Wu uiU*,ri"*"a*iminda 35x1s1 dec6t oplrunile metodologrce ale unor oersonalitiif. ,.Tr- Al. fri*"_S".*.ag, Drmiu_ie oprescu. ori

u

rterior- in

ati

rnreruercr Alexandru

Comsa_ Ceoree

br,i"-cr*r",.

vicisitudfnre i*orier. aceas]a tradigie a continual qi in anii postberrcr, grupuri;;;;;;;rarizare menpn6nd-o pi. ureon. proced6nd cu indri.zreari (dat fiind consiargent aogme;la*[g,*l ra inovarea ei. Doui probreme credem insi ci se. impun atenEiJi, dat fiind itverul actuar al acestui domeniu de c.ercetare. Mai int6i- trebuie consideraL ;;d-iG;;; Lrcetdrite de ac€st gen se pot desftqura o r",onu6i* obiectivitate. s. qr* it o.rg,n. pentru studiur culh,ii Giiri populare in"u genere se situeaza in firosofra. iruminsiturrn g"liuiula"r, al XVIII-lea a reacfionat asrfel ra tendint"k;;;;;;-rd;.]*irunt" "." l-a sftrgitur secol,Jui 6i ro.-ule ale mentalitigii culturale contemporane lui, pn1 substratul uUoia;rii .r-f'u.r, populare ,u1nare, a fost inc6 de la inceput contaminat de premise igryr"s,i*". i";;;;;;;;'"" ori de c6te ori dorim sd ne plasdm in I'nil,ere obiectil ila6ii. sa fnem cont d" .""rt*i.rJ.iJ.i provenir,e din acest conrrext. 0 a doua chestiune noabili din punct de .","O.f.gic consti in excesivul descripti'ism ir care s-a blocat cercetarea "aj"." a.tei pop,rt-e ain ru-aniu. Multe lucriri se limiteazi la descrieri exhausti'e- rareori incerc6nd

g."oitiiuoo"

i"r".i".i, gi ahmci necritic. Dacd intr-oanumrti,epoca dexriptivismul ur"u"a,.Ilo-"uloi 6"-."iJri'ta anii ante- qi interbelici, c6nd arta [irafieasca era ur lenomcn.r.iu autendc q; u .ar_: s..rrfi.rp i erau impirtiqite h chiar comunilalea

de senezar. in condigile_actual" ,1. nou Asr.dzi. d,npotvd concentreze pe paradieme lmretice in.sens larg.

:1l::_..*,

diGntelor aspecte ale cie-goriilor de obrecre De-altfel acest mod

*.ffi;1*1Eaii, n"ra,,"?Li.il oJi;

*r;;;"-;;;,Fr;{i

ie

ca gi

o, no*arru rrebuie sa se p" uproh_dur., analizelor calilative ale

abordare are deja o hadifie in etnologia drn Romr4nia. Menra refinura

in primut r6nd. perspecrira

*qfg

g" t;d;t

;,;;-;; J"irii'p"_rr

congres de ehrotosie pri*;, ;;; h..;;i;fi;-;; ditff.:; i**;.rd;;r;; ;;; ;.ildil: ; ,:t#;;-"i*;;;lii... on din perspecriva r.*#.ui, *u,t,pt", verbarizar.e ori nu acesr sisr", Ei _"aiu-i; *il.#; semnclor lui, sunr de nahud Sigj:i-:,::::^:onsrituie attumiard, nu normativd, qi au o influen{, a"","si,;;;;;"(;;:;;liiJil,il';1il,i,$Iu."il-Y,l europeani destEEurar Ia paris in t.972., Autorul h gramatical non-gramalical in abordarea .rltUi pJp,,rrr" Cultura unei comuni*F este considerara strucnralismu lui ringvistic. ca un sistem a"."rn"'",

c-onsB mtemationar d'etbnorogie europ&nne'. ;k.ti;;:i;';:r::j;'!:*:'fJ!?!::y::'?rernier rdmas rdttcit' 1ntre numeroasele

t"-^

run""t-diiiora;"mal#if:l#ffi:ri"a

idei pi

"*"

rui,r,ui pop

29

cartea sa ,,Speach Act'). Aceasti defrnitie a culnrii se dezvoltr prin iniermediul rmor distinclii impmmutate atit din structuralismul lingvistic, c6t qi din teoria actelor de comrmicare. Culhya se perpetuoaza prin mecanismele de conservare qi adaptare inhe care cel mai important este c€l al tradifiei. Adtxd in perspectiva deja elaborati, tradilia reprezintii o serie infinitji (temporal qi _ spalial) de semnc generatii prin combinarea comportamentelor culu[ale a patru tipuri de-gnrpuri comunitare: utilizatori sau interprefi, fie receptori, fie emititori, qi creatori, de ar"."n"u, ."i"p'to.i sau

emilitori)-

Premise metodologice inrudite cu perspectiva expusi de Mihai pop au fost promovate de cetre o serie de ccrcetiitori dinhe care menlionrm pre Tancred Binr{eanu 3, Milcarri pauncev a qi 5.

Arta popularreste vlroti ca un .te*f' a cirui conlinut esG dat de semnifica6iie diferitelor serme omamentale. Se incearci descifrarea semnificalii-lor dar qi analiza genezei lor intr-un anumit context. Milcana Pauncev, de pildd, observi ci in comunitilile rurab Jei doi poli ai achrlui de comunicare aparlin aceleaiagi culturi. Consecinlele acestei situalii sunt extrem de importante. Descifrarea semnificafilor artei lirinegti decurge de aceea in condifii speciale: semnificagiile sunt non-verbalizate, existi un fond de inlelegere taciti, obiectele ,,fa*ili*",, util izalorilor. $i Tancred Biniteanu line cont de specificul comunitiiJilor rurale. Geneza simbolurilor (semnelor) artei lirine$ti are o dubli dependenti: pe de o parte, esto vorba de relalia de referinli cu lucrul desemnat ca atare, pe de altii parte, semnificafide decurg gi din convenliil-e culturale aie Nicolae Dunire

r*t

comunitilii date. - o-altii tendin{i importantd in cercetarea ar0ei ,erineqti sste reprezentati de paul H. Stahl, Andrei Pdnoiq gi parfial Paul Petrescu qi Nicolae Dunire. Aceasti perspectivi nu s-a constituii ca reacgie fap de coa mai sus prezentatii. Dimpotrivi, abord6nd rela-1ia dintre structua sociali a mei comunititi date qi cultura ei (mclusiv stiludle cultuale), ei oferd o grili de analizi contextuald a genere. ihsugi Mihai pop, la congresul amintit, accepta o parte ,artei laianegti in dintre premisele ei. El preciza cu acea ocazig c[ semnifiiatriile fenomenelor culturale ca atare pot acoperi plaji extrem de largd, plasindu-se mai degrabi in spatiul posibilului. Aduse insd in 9 contextul rmei comuniti$ date, mai precis puse in relalie cu stuciuraii sociali, referinla lor se reduce drastic. Mihai Pop di ca exemplu conceptr,rl de obiczi, pe care il operalionalaeazd aseminitor tehnicii omoloage din sociologie (fig. l). . Pop oferd astfel rm cadru genearal tmor studii extrem de interesante pe care la sf6rqihrl anilor 1960 Florica lorinf qi constantin Eretescu le dedicau culh ui moiilor in satelo din Rom6nia, ca 6i relaliei aceshria cu structura familiei tnrnneqti gi intoriorul locuinf€i. Cult al (stri)mosilor

3.

4

Afta populard bucovineond, Svercav4 197 5, pp38941I ,,Limbajul decorativ al lazilor de z€stre din- nordul judefutui Mehedin{

Satutui '

I

ii

de

tuti

Popular"i" BucureEti,

t98t

Omamentica Datditionald comparatd.Meridime Bucuregti- 1979.

i-,

ir\ sfiidii $i cercetdri, Muzenl

30

Fa{i de aceasti shteza metodologici, dar cronologic inaintea ei, cercetetorii menflona1i mai sus au accenhrat funcfia contertului social in interpretarea artei qnrlneqti. Nicolae Dlnnre, dI pildi,.in cartea lui ,.Arta popluari din valea Jiuluf' 6 se referi la structura sociali (,raporti de clasi" o numeqte autorul, tributar rdnlgsiei ofrciale) qi raportul ei c" aisfiuufla'ipirogica a obiectelor de arti in comunitigle rurale din regiune El mentioneazE qi descrie pe iangi de nemeqi, qi gnrpurile de jiuri, constituite qi ele pe baza notabilitaiii locale. Fiecarorr di" i."*t grupuri el le urmirege tipologia ,tesiturilor 9i porhl specifrc.

cd;;

o perspectivi inovatoare este dezvoltadi de paul H. Stahl in st'diul s[u clasic asupra .po4ilor sculptate in lemn 7. Autonrr recupereazd premise teoretice ale geografiei ,r*uo" uto.iirJ fenomenul porfilor de lemn prin prisma adorri ipoteze. Se afumi asiel Je aceste tlpu a" p.rri au apIrut odatii cu hansformarea geografiei sociale a satelor de la tipul risfuat o.ipitl ri adunat (proces in care au intervenit !i factori de naturi poritici qi udrnioirt uuri, ;"ip.*i;, ""r decretele qi regulamentele de sistematizare rurall ale administraliei habsburgice J" f" ria.Sit"i secolului al XVlIJea). A doua sursi de aparilie a fost irnprumutr.rl culturaf ae ia contocuitoni saf gi maghiari, proces de naturi strict socio-culturald. _ o a treia perspectivi de interpretare gi analizi a ariei {irineqti din Rom6nia este dat6 de deme-rsunle de tip hermeneutic, care se concentreazd exclusiv pe descfiarea simbolurilor paradigrnatice t-care prisma marilor tradilii culturale. Menlionim aici pe Ion o $tearresc, -prin interbelici $i, mai recent, pe constantin prut', vidil inflreolai de her-eoeutica o Bd!i9 "o"tT}l specialr a lui Mircea Eliade. Mai mult iau mai pulin riguros, acest tip de demers cautd semnificaliile generice ale anumitorsimboluri, at6t ubicui, cit q-i paradigmatic", a. *-pu.a"ar-i. contextele aparifiei in cadrul aceleiaqi culturi (de la obiiciele *t i pa"e h manifeiarile verbalizate in folclor qi trecind prin comportamentele ceremoniale), fie tansculurral .h; diacronic. Nici aceasti perspectivi nu este exclusivi, unii dintre cei care au cultivat-o "; aducdnd premise comune celorlalte paradigne. pa,l petresc,, de pildd, a combinat intr-o serie excelenti I0. de eseufl anallza socio-istoricd gi cea hermeneutic6

Cercetarea porfilor de lemn in RomAnia Deqr, aqa cum menlionam, interesul cercetitorilor romdni pentru acest fenomen a rdmas constant de-a lungul timpului, nivelul teoretic aI lucdrilor lor nu a inregistrat p.og.". ,otubil. Aqa se face cd,,de pildr, studiul lui Al.Tzigam-samurcaq despre meqt€rut go4an

,,

apirut in 1 909

rr

,

Affoa" lrro!o!,

reprezintd inci un reper.

pop:ttan! dl! Valea Jiului,Ed,. Pry",r.* la rcmAni, in *Studii cercetiri ldrdneyi

Academiei, Bucureqti, t963,pp_ 476_480. de is.toria artel,,.,roi. g, 2', 1960. acehgi, ,,Motive deaxati,e la portile tdranesi din raionul Reghin";. SCIA, nr. 2, BucureEi, p.-3g3 p;riH. :'SO. O"

iYt:1",. _ro4ile

Stahf-

"n "L41u alcihrit Pe materiate Paidei4 Bucuregi, 2005, pp_ 71-93. "

Arla

veche a

*.

5i

culese

Mamnuregului, Muidiane- Bucuregti, I96g. O priirc as pra artei populare ronineSti,Meddiane, Bucuregti, l99l

'Calea rdtdcitd ',",

A

rca de i n1 im p, Ed,. Eminescu, BucureE

i,

|

**r*!;,

in anii c[rcizrci, Case qi aioreturi din Mdtgikimea Sibiului,

9g3

" Arta in Romdnia. Studii critice.BtJcwqti. 1903. pp.

I 26_

I36.

3l

in literanra dedicati po4ilor sculptale in lemn din Rominia putem distinge mai multe cat€gorii de abordiri 12. Existd, in primul6n4 studii care s-au aplecit asrpra aceiui subiect in contextul general al ariei populare din Romiania. Frri si aprofrmdeze analiza ele au tohrqi merihrl de a plasa porlile de lemn in fita1ia fireasci qi necesari a arxarnblului artei lirinegti. ExisG, apoi, o altii categorie de studii care se referi la intreaga arH prineasci dintr-o anumiti zorld a !fuii (nordul Transilvaniei Go1i, Bacnu) sau chiar dintr-rur singur sat (eud in Maramureg, Clopotiva, in Hafeg). $i aceste shrdii au importanp lor intnrcit diferentiazi specificul po4ilor in fimc1ie de specificul ariei de referinli. Foarte putino s0rdii s-au aplecat

insi orclusiv asupra fenomenului por{ilor de lemn. Menfionim asfel excelenta monografie a lui Franscisc Nistor, ,,Poarta mammureqeani", unde pe lingi descrierea tehnicilor, a materialelor qi omamenticii porfilor din cele aproximativ 60 de site crrcetata, se afli gi o tipologie a po4ilor din satele ?n care fenomenul este semnificativ. Criteriile tipologiei lui Nistor sunt vechimea gi frumusepa lor. in prezent ins5, aga clrm mentiona4 fenomenul poriilor maramuregene este cu tohd diferit. Un studiu analitic excelent argtmentat este semnat de Alexandru |ima qi se referi la po4ile din Drigu5. Folosind metoda statisticd, pe care o preferd explicit celei descriptiv fenomenologice, autorul imparte cele 310 po4i (cu doi S.flpi decorali) din Drigu5 in 7 tipuri omamentale. Dima discutii qi originea porfilor de lemn in aria culturii romineqti, problemi lansati de George Oprescu (,Peasant Art in Romania", 1936), reluat?i qoi 9i de Paul H. Stabl. De-alfel, Paul H. Stabl a irymmutat 9i rnetodologia statistici a fui Al. Dma, completiindo cu cea a analizei socio-istorice. Premisa comrmi acestor autori este fimcria socializatoare, de integrarc in comunitate, a po4ilor de lem. Pe de o parte, se qtie ci in hecutul istoric, in zonele in care fenomenul a oc sesE SEss 3:es

-o

.;

FSA

E;I,

!a8

9Eg esd

tE aE!$a i.sls Ets=8 fr Es* EEnE EEce E.:dg t.!89 J ESE 6 e 3;!lH

EA

-]

-

a)

t

F

E

E

3l

A

2 $

s

a Q

E

ct

E

J

s A

* R

U

F

s E!

I

s

,.i

s

E-,

+ E

N

s

s

zZ

$ &

t

O

@

o

o

b

7

ze

I

ll4

E

tI

9

I

t ?

t

J

(a...