Suport de seminar final PDF

Preview

Summary

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitateSuport de seminar final - sem 10Macroeconomie Macroeconomics (Academia de Studii Economice din Bucuresti)StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitateSuport de seminar final - sem 10Macroeconomie Macroeconomics (Academia de S...

Description

Suport de seminar final - sem 10 Macroeconomie Macroeconomics (Academia de Studii Economice din Bucuresti)

StuDocu nu este sponsorizat sau avizat de nicio universitate Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

Seminar 1 (introductiv). Circuitul economic de ansamblu și indicatori de rezultate.

Structură seminar:  15% lucrări;  10% activitate (la 5 plusuri);  10% teme (la 5 teme rezolvate corect);  5% prezență (la 10 prezențe). Indicele de variație arată dinamica unui indicator, comparativ cu un an de bază. 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎ț𝑖𝑒 =

𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑡

𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑡−1

𝑥 100 ; Exemplu: 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑒 𝑃𝐼𝐵 =

𝑃𝐼𝐵2016 𝑥 100 𝑃𝐼𝐵2015

- în acest exemplu s-a utilizat 2015 ca an de bază, însă utilizarea anului anterior ca an de bază nu reprezintă o condiție;

Modificarea absolută (ΔIndicator) reprezintă modificarea în termeni nominali a unui indicator. 𝑀𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑎𝑏𝑠𝑜𝑙𝑢𝑡ă (𝛥) = 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑡 − 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑡−1

Modificarea procentuală (Δ%Indicator) reprezintă modificarea procentuală a unui indicator, comparativ cu un an de referință. 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑡 − 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑡−1 𝑥 100 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑎𝑡𝑜𝑟𝑡−1 𝑀𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡𝑢𝑎𝑙ă (𝛥%) = 𝐼𝑛𝑑𝑖𝑐𝑒 𝑑𝑒 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎ț𝑖𝑒 − 100

𝑀𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒 𝑝𝑟𝑜𝑐𝑒𝑛𝑡𝑢𝑎𝑙ă (𝛥%) =

Macroeconomia reprezintă acea componentă a economiei care analizează procesele și fenomenele economice, precum și totalitatea activităților economice la nivelul economiei naționale. Macroeconomia studiază următorii indicatori agregați: consumul privat (C), formarea brută de capital (Investițiile brute - Ib), consumul guvernamental (G), balanța comercială (Export net = Export-Import), economisirea (S), cererea agregată (CAg), oferta agregată (OAg), rata șomajului (Rș), rata dobânzii (Rd), rata inflației (Ri), etc. John Maynard Keynes este considerat părintele macroeconomiei. Keynes a demonstrat că: i) impulsionarea cererii agregate pe termen scurt stimulează puternic creșterea economică în perioade de recesiune, ii) reducerea ratei dobânzii majorează nivelul investițiilor (implicit pe cel al Produsului Intern Brut), iii) majorarea investițiilor în infrastructură creează premisele creșterii economice, iv) consumul se ajustează în funcție de venit, etc. Politici la nivel macroeconomic: politica fiscală-bugetară (aplicată de guvernele naționale și misterele de resort) și politica monetară (aplicată de băncile centrale), politica socială (aplicată de guvernele naționale prin ministerele de resort). Produsul Intern Brut (PIB) reprezintă principalul indicator pentru contabilizarea situației macroeconomice. Acesta exprimă valoarea totală a bunurilor și serviciilor finale produse întro economie de către operatorii economici interni, de regulă pe o perioadă de un an. În literatura economică sunt cunoscute trei metode de calcul a PIB-ului: metoda cheltuielilor, metoda producției, metoda veniturilor.

1

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

 Metoda cheltuielilor însumează totalitatea cheltuielilor în vederea achiziției de bunuri finale. 𝑷𝑰𝑩 = 𝑪 + 𝑰𝑩 + 𝑮 + 𝑬𝒙𝒏𝒆𝒕 = 𝑪 + 𝑰𝑩 + 𝑮 + 𝑬𝒙 − 𝑰𝒎  Consumatorii (gospodăriile) efectuează C (consum privat);  Firmele realizează Ib (investiții brute);  Statul efectuează G (cheltuieli guvernamentale);  Agenții economici străini modifică soldul balanței comerciale prin canalul exporturilor și a importurilor. Investițiile brute (Ib) includ achiziții de elemente de capital fix (utilaje, instalații, clădiri) (Formarea brută de capital fix) și variația stocurilor (investiții rămase pe inventar - VS).

(1) 𝐼𝐵 = 𝐼𝑁 + 𝐴 =>𝐼𝑁 = 𝐼𝐵 − 𝐴, unde: IN = investiții nete și A = amortizarea (2) 𝐼𝐵 = 𝐹𝐵𝐶𝐹 + 𝑉𝑆 =>𝐹𝐵𝐶𝐹 = 𝐼𝐵 − 𝑉𝑆, unde: FBCF = formarea brută de capital fix și VS = variația stocurilor. Din relațiile 1) și 2) rezultă că:

𝐼𝑁 = 𝐹𝐵𝐶𝐹 − 𝐴 + 𝑉𝑆

Investițiile nete (noi) reprezintă cheltuielile destinate creării de noi mijloace fixe, dezvoltării, modernizării și reconstrucției celor existente, precum și valoarea serviciilor legate de transferul de proprietate asupra mijloacelor fixe existente și al terenurilor preluate cu plată de la alte unități (exemplu: lucrări de construcții, utilaje, mijloace de transport, lucrări geologice și de foraj, alte cheltuieli de investiții). Formarea brută de capital fix reprezintă valoarea bunurilor durabile dobândite de unitățile rezidente în scopul de a fi utilizate ulterior în procesul de producție. Activele fixe sunt active produse utilizate în producție mai mult de un an. Variația stocurilor este măsurată prin valoarea intrărilor în stoc, diminuată cu valoarea ieșirilor din stoc și cu eventualele pierderi curente ale stocurilor datorate deteriorărilor fizice, pagubelor accidentale sau furturilor. Stocurile reprezintă bunurile, altele decât cele de capital fix, deținute la un moment dat de unitățile de producție. Amortizarea reprezintă deprecierea capitalului.

Cheltuielile guvernamentale (G) includ cheltuieli cu salariile personalului din sectorul bugetar, cheltuieli guvernamentale cu achiziția de bunuri și servicii, cheltuieli de investiții. Consumul guvernamental se mai poate clasifica astfel: Consum guvernamental colectiv - cheltuielile cu bunurile publice, unde consumul nu poate fi atribuit unui anumit individ (cheltuielile cu ordinea publică și cu apărarea); Consum guvernamental individual - cheltuielile pentru care există un beneficiar clar (cheltuielile cu sănătatea sau educația).

2

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

 Metoda producției reprezintă suma valorilor adăugate brute (VAB) la care se adaugă impozitele perodus și taxele vamale și se elimină subvențiile pe produs. 𝑷𝑰𝑩 = ∑ 𝑽𝑨𝑩 + 𝑰𝑻𝒏𝒆𝒕𝒆 = ∑ 𝑽𝑨𝑩 + 𝑰𝑻𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒔 + 𝑻𝑽 − 𝑺𝑽𝒑𝒓𝒐𝒅𝒖𝒔

,unde:     

Impozite nete

VAB = valoarea adăugată brută; ITnete = impozite și taxe nete; ITprodus = impozite și taxe pe produs; TV = taxe vamale; SVprodus = subvenții pe produs.

VAB se calculează ca diferență dintre veniturile totale ale unei firme și consumul intermediar - Cint. 𝑽𝑨𝑩 = 𝑽𝑻 − 𝑪𝒊𝒏𝒕 Consumul intermediar reprezintă cumpărările de bunuri și servicii destinate consumului pentru obținerea de alte bunuri și servicii (cumpărări de bunuri stocabile, mărfuri, materii prime, ambalaje, materiale și cumpărări de servicii precum consumul de energie).  Metoda veniturilor agregă totalitatea veniturilor obținute de către agenții economici într-o economie. 𝑷𝑰𝑩 = 𝑬𝑩𝑬 + 𝑾𝒔 + 𝑨𝑰𝑷 − 𝑨𝑺𝑷 ,unde:    

EBE = excedentul brut de exploatare (profiturile obținute de firme); Ws = Remunerarea salariaților (recompensarea muncii); AIP = alte impozite pe producție și import; ASP = alte subvenții de exploatare și import.

PIB-ul nominal reprezintă nivelul PIB exprimat în prețuri curente. PIB-ul real reprezintă nivelul PIB exprimat în prețurile unui an de referință (prețuri constante sau comparabile). Deflatorul PIB(sau indicele general al prețurilor) măsoară dinamica tuturor prețurilor dintro economie. 𝑃𝐼𝐵𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑥 100 Deflator PIB = 𝑃𝐼𝐵𝑟𝑒𝑎𝑙 Creșterea economică reprezintă modificarea procentuală a PIB în termeni reali într-o anumită perioadă de timp, ceea ce înseamnă că este necesară înlăturarea influenței modificării prețurilor asupra nivelului PIB.

3

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

Fluxul circular al venitului - descrie tranzacțiile care au loc pe piețele produselor și a factorilor de producție, precum și pe piața financiară. De asemenea, fluxul analizează interacțiunea dintre firme și gospodării prin intermediul sectorului public (administrațiile publice) și a sectorului extern (restul lumii sau sectorul comercial).

Retragerile din flux (R) reprezintă ieșirile din economia națională și includ: economiile, impozitele și taxele nete, respectiv importurile. Injecțiile din flux (J) reprezintă intrările în economia națională și includ: exporturile, cheltuielile publice și investițiile. Piața factorilor de producție (FP) și a bunurilor de consum. Conform graficului, firmele efectuează plăți pentru factorii de producție (factorul muncă, pământ sau capital, acestea fiind deținute în principal de către gospodării), iar gospodăriile încasează venituri sub formă de salarii, rente, dobânzi etc. În final, aceste venituri devin încasări pentru firme luând în calcul cheltuielile de consum efectuate de către gospodării (menaje). La rândul lor, firmele își majorează cererea de factori de producție, ceea ce rezultă în creșterea ofertei de bunuri. În cele din urmă, cererea gospodăriilor de bunuri crește și menajele vor furniza noi FP firmelor. Sectorul financiar (Piața financiară). Gospodăriile nu alocă tot venitul pe care îl obțin consumul de bunuri, o parte din aceasta urmând a fi economisită prin depozite bancare. Băncile utilizează fondurile bănești ale deponenților pentru a oferi noi credite entităților economice, ceea ce încurajează investițiile realizate de către companii. Sectorul public. Gospodăriile plătesc impozite și taxe, iar sectorul guvernamental realizează cheltuieli publice (cheltuieli cu infrastructura, cheltuieli cu bunurii și servicii sau de personal). Sectorul extern. În cazul în care o economie este deschisă, exporturile sunt cunoscute drept injecții, în timp ce importurile reprezintă retrageri din economia națională. De ce o economia emergentă (în curs de dezvoltare), precum România, crește (%) mai rapid decât o economie dezvoltată (de exemplu Germania)? Pe măsură ce PIB-ul nominal atinge niveluri ridicate, potențialul de creștere economică scade (în ciuda faptului că în termeni nominali – creșterea PIB poate fi mai mare). De asemenea, curba lui Gauss confirmă situația în care evoluția are loc în parametrii normali, până la atingerea unui punct de saturație. Economiile emergente, au un PIB mai mic decât cele dezvoltate și implicit un potențial de creștere mai mare. 4

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

Baze de date statistice/rapoarte recomandate pentru extragerea indicatorilor macro:

1) Institutul Național de Statistică - Tempo online http://statistici.insse.ro/shop/ (este necesară crearea unui cont) 2) Banca Națională a României - Bază de date interactivă http://www.bnr.ro/Baza-de-date-interactiva-604.aspx 3) Eurostat Database http://ec.europa.eu/eurostat/data/database 4) World Development Indicators (Banca Mondială) http://databank.worldbank.org/data/reports.aspx?source=world-development-indicators 5) Doing Business 2017 (Banca Mondială) http://www.doingbusiness.org/~/media/WBG/DoingBusiness/Documents/AnnualReports/English/DB17-Report.pdf 6) Global Competitiveness Report 2016-2017 (Forumul Economic Mondial) http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport20162017_FINAL.pdf 7) World Economic Outlook (Fondul Monetar Internațional) http://www.imf.org/external/pubs/ft/weo/2016/02/weodata/index.aspx

Site-uri recomandate - informații economice, implicit macro (eventual pe facebook):               

Ziarul Financiar; HotNews.ro; World Economic Forum; The Economist; Financial Times; Economic Policy Institute; Centre for Economic and Policy Research; Trading Economics; National Bureau of Economic Research; Logica Economică; Business Insider; Institute for New Economic Thinking; World Bank; Institutul Național de Statistică; Capital.ro

Bibliografie propusă:

1) "Economie ediția a opta" și "Economie. Aplicații ediția a șasea" - Colectivul Catedrei de Economie și Politici Economice, Editura Economica, București, 2009 - România. 2) "Principles of Economics ediția a patra " și "Principles of Economics. Study Guide ediția a patra" Gregory Mankiw, Thomson South-Western, Victoria, 2007 - Statele Unite ale Americii.

5

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

Seminar 2. Circuitul economic de ansamblu și indicatori de rezultate(continuare). Creșterea economică este un proces cantitativ, în timp ce dezvoltarea economică este, atât un proces cantitativ, cât și calitativ. Creșterea economică este importantă din următoarele motive:  generează noi locuri de muncă și deci reduce sărăcia;  crește standardul de viață prin creșterea cantității și a calității bunurilor și serviciilor consumate;  diversifică oportunitățile de consum ale populației și, prin urmare, majorează satisfacția acesteia. Deficitul bugetar reprezintă situația în care cheltuielile guvernamentale depășesc nivelul veniturilor bugetare, excedentul bugetar reprezentând situația opusă. SB (sold bugetar) = IT (impozite și taxe) - G (cheltuieli guvernamentale) DB = G (cheltuieli guvernamentale) - IT (impozite și taxe) Motive pentru care este necesară existența unui echilibru între deficit bugetar și creștere (măsurile care stimulează creșterea majorează deficitul bugetar - exemplu: reducerea taxelor majorează creșterea PIB, însă reduce soldul bugetar, ceea ce este echivalent cu creșterea deficitului):  un deficit bugetar ridicat se finanțează prin creșterea datoriei administrației publice, aceasta urmând a fi plătită de către generațiile următoare prin intermediul taxelor și impozitelor mai mari;  economiile deficitare nu dețin buffere (rezerve de bani pentru situații de urgență). Atenție la diferența dintre puncte procentuale și procente! În momentul în care avem o scădere de la 24% la 20%, diminuarea cotei este de 4 puncte procentuale sau 20% deoarece ((24-20)x100/20) = 20%. Alți indicatori relevanți din prognoza de iarnă a CNP:  Rata șomajului (Rș) arată ponderea șomerilor în totalul populației active: Rș = (număr șomeri / Populație activă) x 100 = (număr șomeri / populație ocupată + număr șomeri) x 100; Rata de activitate = (Populație activă / Populație totală) x 100; Rata de ocupare = (Populație ocupată / Populație totală) x 100; În cazul ratelor respective se va ține cont de categoriile de vârstă vizate: ex. în cazul în care calculăm rata de ocupare pentru categoria de vârstă 20 -34 ani, se utilizează atât populația ocupată, cât și populația totală corespunzătoare categoriei de vârstă 20-34 ani.

6

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

Fluxul circular al venitului (continuare - echilibrul) De-a lungul timpului au existat trei tipuri de economii și anume: 1) economie simplă închisă în care există doar sector privat, format din firme interne, gospodării, sistem financiar bancar. Economisirea privată (S) = Retrageri (R) deoarece, în cazul în care economisirea privată crește, atunci consumul se va reduce, iar încasările firmelor se vor diminua, ceea ce rezultă într-o scădere a PIB. Investițiile (I) = Injecții sau intrări (J) deoarece, în cazul în care investițiile cresc, producția crește, implicit PIB-ul. Condiția de echilibru: R = J =>S = I 2) economie mixtă în care există sector privat și guvernamental. Impozite și taxe (IT) = Retrageri (R) deoarece, în cazul în care impozitele cresc (exemplu impozitul pe venit), atunci venitul disponibil se reduce și consumul de asemenea, ceea ce conduce la scăderea încasărilor firmelor și a PIB-ului. Cheltuielile guvernamentale (G) = Injecții (J) deoarece, în cazul în care cheltuielile guvernamentale cresc, atunci guvernul va achiziționa bunuri și servicii de la agenții economici privați, ceea ce conduce la creșterea încasărilor firmelor și a PIB-ului. Condiția de echilibru: R = J => S + IT = I + G sau S - I = G - IT sau IT - G = I - S 3) economie deschisă în care există sector privat, guvernamental și extern Importuri (IM) = Retrageri (R) deoarece, în cazul în care importurile cresc, atunci încasările firmelor interne scad, iar producția acestora se reduce, ceea ce conduce la scăderea PIB. Exporturi (EX) = Injecții (J) deoarece, în cazul în care exporturile cresc, atunci încasările firmelor interne cresc, ceea ce conduce la majorarea PIB. Condiția de echilibru: R = J => S + IT + IM = I + G + EX sau S - I + IT - G = EX - IM unde: S-I = sold sector privat sau economisirea netă a sectorului privat; S + (IT-G) = economisire națională; S - I + IT - G = economisire națională netă IT - G = sold bugetar sau balanța bugetară G – IT = deficit bugetar EX-IM = export net sau balanță comercială (sold comercial); Retrageri totale = S + IT + IM; Injecții totale = I + IT + EX Produsul național brut (PNB) reprezintă valoarea bunurilor și serviciilor destinate consumului final, realizate de către agenții economici naționali într-un an. PNB = PIB + SVS SVS = Soldul veniturilor cu străinătatea 7

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

SVS = Veniturile firmelor naționale pe plan extern - Veniturile firmelor străine pe plan intern Dacă SVS = 0 => PIB = PNB; Dacă SVS > 0 => PIB < PNB; Dacă SVS < 0 => PIB > PNB. PNN = PNB – A, unde PNN = Produs Național Net și A = Amortizare PIN = PIB – A, unde PIN = Produs Intern Net PGB = PIB + Cint, unde PGB = Produs Global Brut, Cint = Consum intermediar VN = PNN - Taxe indirecte + SV = PNNpf (VN = PNN în prețul factorilor de producție), unde VN = Venit național și PNNpf = Produsul Național Net în prețul factorilor de producție Vpersonal = VN - Profiturile afacerilor - Contribuții asigurări sociale - Dobânzi nete + Dividende + Transferuri guvernamentale către indivizi + Vpersonale din dobânzi Vpersonal disponibil = Venit personal - Plăți fiscale și nonfiscale personale Profit = (VT - Cint) - A - Salarii - cheltuieli cu dobânzile - cheltuieli cu renta VAN = VAB - A, unde VAN = valoare adăugată netă VANpf = VN ; VAN - Tind + SV = VN 𝑷𝑰𝑩 = ∑ 𝑷 𝒙 𝑸 Trecerea de la PIB, PNN, PIN, PNB în prețul factorilor de producție (pf) la PIB, PNN, PIN, PNB în prețul pieței (pp) se face adăugând Taxele indirecte și scăzând subvențiile. PIBpp = PIBpf + Tind – SV ! A se reține că PIB-ul real este mereu egal cu PIB-ul nominal în anul de bază. Problema 1: Se au în vedere datele furnizate de Comisia Națională de Prognoză în prognoza de iarnă din anul 2017: PIB nominal 2016 = 762,3 miliarde lei PIB nominal 2017 = 853,2 miliarde lei Deflatorul PIB = 4,5% Să se calculeze rata de creștere economică din anul 201 7. Observații: PIB-ul real se va calcula utilizând ca bază anul precedent; CNP a estimat o rată de creștere economică de 7,1% în anul 2017. PIB nominal în anul de bază = PIB real; PIB real 2016 = 762,3 miliarde lei 𝑃𝐼𝐵𝑟(2017) =

Creșterea ec =

𝑃𝐼𝐵𝑛∗100

853,2∗100 = 100+ 4,5 𝐷𝑒𝑓𝑙𝑎𝑡𝑜𝑟 𝑃𝐼𝐵𝑟(2017) − 𝑃𝐼𝐵𝑟(2016) 𝑃𝐼𝐵𝑟(2016)

853,2∗100 = 816,4593 miliarde lei 104,5 816,4593 − 762,3 𝑥 100 = 7,104% 100 = 762,3

= 𝑥

8

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

~ 7,1%

Problema 2: Se recomandă folosirea formulei 𝐏𝐈𝐁 = ∑ 𝒏𝒊=𝟎 𝐏 𝐱 𝐐 Presupunem că două bunuri au următoarea evoluție: An Qx Qy Px Py 2010 100 50 1 4 2011 150 100 2 6 2012 200 150 3 8 Să se calculeze PIB nominal, PIB real și deflatorul PIB luând în considerare anul 2010 ca an de bază. PIB nominal (2010) = 100 x 1 + 50 x 4 = 300 PIB nominal (2011) = 150 x 2 + 100 x 6 = 900 PIB nominal (2012) = 200 x 3 + 150 x 8 = 1800 PIB real (2010) = 300 deoarece folosim prețurile din anul 2010 (2010 - an de bază) PIB real (2011) = 150 x 1 + 100 x 4 = 550 PIB real (2012) = 200 x 1 + 150 x 4 = 800 Deflator PIB (2010) = 100%; Deflator PIB (2011) = 63,6%; Deflator PIB (2012) = 125%;

𝑃𝐼𝐵𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑃𝐼𝐵𝑟𝑒𝑎𝑙

𝑥 100 =

900 550

𝑥 100 =

1800 800

𝑃𝐼𝐵𝑛𝑜𝑚𝑖𝑛𝑎𝑙 𝑃𝐼𝐵𝑟𝑒𝑎𝑙

𝑥 100 = 163,6% => P au crescut cu 𝑥 100 = 225% => P au crescut cu

Problema 3: Într-o economie avem trei bunuri: x, y și z -bunul x reprezintă 50% din coșul de consum (prețurile cresc cu 5%) -bunul y reprezintă 30% din coșul de consum (prețurile cresc cu 20%) -bunul z reprezintă 20% din coșul de consum (prețurile cresc cu 40%) Să se determine rata inflației. Ri =

50

100

x

5 100

30

+ 100 x

20 100

20

40

+ 100 x 100 = 0,025 + 0,06 + 0,08 = 0,165 (16,5%)

9

Desc?rcat de Rodica Baciu ([email protected])

Seminar 3. Circuitul economic de ansamblu și Aplicații (continuare).

De ce avem nevoie de echilibru...