Analiza turistica si promovarea statiunii Poiana Brasov PDF

Preview

Summary

.Analiza componentelor de turism
“Studierea activității turistice in ansamblul ei sau doar a unor aspecte ale acestui
complex fenomen este deosebit de interesantă.”
6Spun acest lucru, deoarece este vorba de
statiunea Poiana Brasov, considerată a fi una dintre cele mai atracti...

Description

Stațiunea Poiana Brașov

Studenți:Sora Florentina(grupa 310) Plopeanu CosminAlexandru (grupa 309) Pîrvu Bogdan Cosmin (grupa 309)

Cuprins

1. Consideraţii generale a. Localizare b. Cadrul natural – factor de favorabilitate şi restrictivitate în dezvoltarea turismului/saţiunii. 2. Populaţia, resursa umana, cadrul socio-economic, etc. 3. Analiza componentelor de turism a. Obiectivele turistice din staţiune. b. Infrastructura turistică şi spaţiul destinat agrementului. c. Circulaţia turistică d. Indicatori i. Indicele de atractivitate ii. Capacitatea optimă de primire iii. Indicatori ai peisajului 4. Particularităţile domeniului schiabil şi al pârtiilor a. Domeniul schiabil şi dotările aferente b. Dimensiunile domeniului schiabil i. Lungimea pârtiilor ii. Diferenţa de nivel iii. Capacitatea optimă de primire iv. Debitul pârtiei de schi v. Capacitatea instalaţiilor de transport pe cablu c. Indicatori sintetici şi de corelaţie i. Capacitatea caracteristică a mijloacelor de transport pe cablu ii. Indicatori privind accesul la instalaţiile de transport pe cablu iii. Lungimea instalaţiilor mecanice de urcat iv. Capacitatea orară a instalaţiilor mecanice de urcat v. Potenţialul staţiunii, din punct de vedere al gradului de dotare cu instalaţii de transport pe cablu vi. Capacitatea de cazare necesară domeniului schiabil 5. Analiza SWOT 6. Strategii de dezvoltare a staţiunii 7. Concluzii 8. Bibliografie

Stațiunea Poiana Brașov

1.Considerații generale a. Localizare

Fig 1. Harta Stațiunii Poiana Brașov Sursa: http://poiana-brasov.info/partii-de-schi/

Stațiunea Poiana Brașov este situată în centrul țării, în județul Brașov, la 12 kilometri

Sud-Vest de municipiul Brașov și la 9 kilometri de orașul Râșnov. Poiana Brașov are următoarele coordonate geografice: 25º 58´ longitudine Estică și 45º 53´ latitudine Nordică.1 Poiana Brașov este cea mai renumită stațiune pentru sporturile de iarnă din România, stațiune situată la poalele versantului de nord al munților Postăvarul și la 12 km sud-vest de

1

https://www.haisitu.ro/asezarea-si-climatul-statiunii-poiana-brasov

orașul Brașov; beneficiază de cel mai mare domeniu schiabil din tara si de o dotare moderna in raport cu alte stațiuni.2 b.Cadrul natural –factor de favorabilitate și restrictivitate în dezvoltarea turismului /stațiunii Rolul reliefului în activitatea turistică Statiunea Poiana Brașov este situată în cadrul Munților Postavaru avand o altitudine cuprinsă între 950 și 1050 m. Altitudinea maximă a Postavarului atinge 1799 m în varful omonim(numit și Cri stianul Mare). Dacă partea estiă se prezintă sub forma unei culmi inalte,alungite pe direcția N-E – S-V; partea vestică, în cuprinsul careia este situată statiunea, are înfațișarea unor munți joși,nivelați la altitudinea de 900-1000m. Aceștia sunt cunoscuți sub denumirea de Muntii Poienii Brașovului,fiind alcătuiți dintr-un ansamblu de culmi largi ș i depresiuni, cu un peisaj armonios și odihnitor pentru turiști. Totodată aici sunt situate principalele pârtii de schii mijloace de transport pe cablusi traseele turistice care conduc spre vârf. Stațiunea prezintă un factor de favorabilitte din punct de vedere al reliefului, deoarece este înconjurată de munții Postăvaru, Piatra Craiului, Bucegi și Piatra Mare,

ceea ce

reprezintă un avantaj din punct de vedere turistic . Aici vei găsi o varietate de trasee marcate atât pentru biking cât și pentru drumeții la pas. Rolul climei în activitatea turistică Temperatura medie anuală de 5º C (temperatura medie în luna ianuarie este -5º C și temperatura în luna iulie este de 14,5º C) este caracteristică unui climat subalpin tonifiant, cu aer puternic ozonat și curat, propice odihnei și tratării diferitelor afecțiuni. Zăpada se așterne de la jumătatea lunii decembrie și este propice practicării sporturilor de iarnă până la sfârșitul lunii martie, având o grosime de 50-60 de centimetri și pe creste poate ajunge la 100 centimetri. Datorită cadrului natural deosebit și a numeroaselor facilități de agrement existente în stațiunea Poiana Brașov, este potrivită pentru a petrece o vacanță de excepție atât iarna ,cât și vara.De altfel, pe perioada verii turiștii se pot bucura de climatul montan cu aer bogat în ozon sau pot porni în drumeții pe potecile marcate către diverse cabane. 2

Funcționarea domeniului schiabil , Sezonul 2012-2013, Brașov-Stațiunea Poiana Brașov , Masterplan –ghid aprilie 2013, Editura Alpin Concept

În perioada sezonului rece , turiștii aflați în stațiunea Poiana Brașov se pot bucura de plimbări cu sănii trase de cai , pot practica schiul alpin și de fond pe pârtii cu diferite grade de dificultate, cu transport asigurat de mijloacele de transport în comun , pot practica săniușul pe pârtiile special amenajate sau pot învăța schiul cu instructori de specialitate în cadrul școlii de schi specializată în special în schi alpin , dar și în schi de fond. Pe toată perioada anului turiștii se pot bucura de sauna , înnot la piscinele din stațiune , iar printre activitățile ce pot fi desfășurate vara se află practicarea tenisului de câmp pe terenurile amenajate din apropierea hotelurilor , minigolf și handbal pe terenurile din zona lacului , plimbări cu bărci și hidrobiciclete pe Lacul Poiana , pescuit și altele.3 Rolul hidrografiei în activitatea turistică În alcătuirea resurselor de apă ale judeţului Braşov intră pe de o parte apele subterane – freatice şi de adâncime – pe de altă parte, apele de suprafaţă, reprezentate de reţeaua de râuri care străbate teritoriul judeţului şi de lacurile naturale şi artificiale. Întreg teritoriul judeţului se încadrează în bazinul hidrografic de ordin superior al Oltului care străbate judeţul pe o distanţă de apromaximativ 210km de la confluenţa cu Râul Negru până la confluenţa cu râul Ucea. Cei mai importanţi afluenţi ai Oltului din judeţ sunt: Timiş, Ghimbăşel, Bârsa, Homorodu Mare şi Şercaia. Tabloul apelor de suprafaţă este completat cu lacurile glaciare din Munţii Făgăraşului (Urlea şi Podragu) şi cu lacurile artificiale. Rolul florei , faunei și a ariilor protejate Zona muntoasă (pădurile, pășunile și pajiștile) ce împrejmuiește stațiunea, protejază o gamă diversă de plante din flora spontană (arbori, arbuști, ierburi și flori) și asigură condiții de hrană și adăpost mai multor specii din fauna sălbatică a României , ce oferă un peisaj deosebit, reprezentând un factor de favorabilitate în dezvoltarea turismului. Flora lemnoasă este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), zâmbru (Pinus cembra), pin de pădure (Pinus sylvestris), larice (Larix decidua), tisă (Taxus baccata), frasin (Fraxinus excelsior), arin (Alnus glutinosa), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), , smârdar (Rhododendron myrtifolium)soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Robus

3

http://www.poiana-brasov.com.ro/, site oficial

idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus), afin (Vaccinum myrtillus L.), merișor (Vaccinium vitis-idaea). La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii floristice (unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)4; dintre care: floare de colț (Leontopodium alpinum Cass), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra), clopoțelul de munte (Campanula serrata), churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium matricariifolium), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), „Mâna Maici Domnului” (Gymnadenia conopsea), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), untul-vacii (Orchis morio), stupiniță (Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpaursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. candida). Fauna sălbatică cu specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; dintre care unele protejate la nivel național și internațional, sau aflate pe lista roșie a IUCN: urs brun (Ursus arctos), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus), vulpe (Vulpes vulpes), râs (Lynx lynx), veveriță roșcată (Sciurus vulgaris); cocoș de munte (Tetrao urogallus), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-decâmp (Crex crex), stăncuță (Corvus monedula), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), fluturașul de stâncă (Tichodroma muraria), mierla de apă (Cinclus cinclus), salamandra carpatică (Triturus montandoni), buhai de baltă cu burtă galbenă (Bombina veriegata), tritonul cu creastă (Triturus cristatus), viperă (Vipera berus), șopârlă de ziduri (Podarcis muralis), croitorul de fag (Rosalia alpina), gândacul de apă

4

Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică.

(Rhysodes sulcatus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica).5 Ariile naturale protejate aflate în vecinătate: Masivul Postăvarul (sit de importanță comunitară - SCI desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar). Colții Corbului Mare (rezervație naturală de tip botanic, cunoscută ăi sub denumirea de Stejărișul Mare). Peștera Valea Cetății situată la aproximativ 3 km de orașul Râșnov, pe șoseaua Valea Cetății spre Poiană.

2.Populaţia, resursa umana, cadrul socio-economic, etc.

Evolutia numerica a populatiei intre anii 19952015 Evolutia numerica a populatiei intre anii 1995-2015

320154 310536

301026 294409 1995

1997

1999

2001

2003

2005

2007

2009

2011

291363 2013

2015

Figură 1.Evolutia numerică a populației în Municipiul Brașov:Sursa:INSSE.ro

După cum se poate observa în graficul de mai sus,numărul locuitorilor este în scădere fapt datorat migrațiilor populației tinere în special al tinerilor catre orașele universitare (București) dar și datorită migrației internationale,un fenomen foarte frecvent la nivelul României,acest lucru determinand pierderea forței de muncă dar și apariția fenomenului de îmbatranire demografica a populației.

5

Natura2000.eea.europa.eu - Postăvarul (flora și fauna sitului).

85 ani si peste 80-84 ani 75-79 ani 70-74 ani 65-69 ani 60-64 ani 55-59 ani 50-54 ani 45-49 ani 40-44 ani 35-39 ani 30-34 ani 25-29 ani 20-24 ani 15-19 ani 10-14 ani 5- 9 ani 0- 4 ani

populatia feminina 2015 populatia masculina 2015

-15000

-10000

-5000

0

5000

10000

15000

Figură 2 Structura pe grupe de vârstă și sexe în Municipiul Brașov.Sursa:INSS.ro

3.Analiza componentelor de turism “Studierea activității turistice in ansamblul ei sau doar a unor aspecte ale acestui complex fenomen este deosebit de interesantă.”6Spun acest lucru, deoarece este vorba de statiunea Poiana Brasov, considerată a fi una dintre cele mai atractive și frumoase stațiuni montane din Europa. Ea reprezintă un atractiv obiect de studiu pentru cunoasterea diferitelor aspecte legate de activitatea turistica desfasurata aici. 3.1 Obiectivele turistice din staţiune. Având în vedere faptul că stațiunea Poiana Brașov este un cartier inclus în Municipiul Brasov se pot vizita obiective turistice din vecinătatea stațiunii.Stațiunea in sine,este dezvoltată din punct de vedere al practicării sporturilor de iarnă.Totuși ca obiective proprii în cadrul stațiunii intalnim: Biserica de Lemn Sfântul Ioan,Pietrele lui Solomon,Peștera Valea Cetății dar și arii naturale protejate din vecinatate precum Masivul Postăvaru sau Colții corbului mare. 3.2 Infrastructura turistică şi spaţiul destinat agrementului. Structurile de cazare sunt compuse din vile, pensiuni si hoteluri de1, 2,3,4 și 5 stele, cu piscină, săli de spectacole și de conferințe.

6

http://www.qreferat.com/referate/turism/Diversificarea-Serviciilor-Tur419.php

CAZARE a) Hoteluri și pensiuni Denumire hotel Hotel Heraldic-Club Hotel Acasa la Dracula

Capacitate de cazare 33 locuri 34 locuri

Hotel Alpin

292 locuri

Hotel Condor

50 locuri

Hotel Edelweiss

50 locuri

Hotel Miruna

40 locuri

Hotel Piatra Mare

400 locuri

Hotel Ruia

78 locuri

Euro Hotel

220 locuri

Hotel Bradul

107 locuri

Hotel Poiana

53 locuri

Hotel Royal

80 locuri

Hotel Sport

89 locuri

Hotel Tirol

120 locuri

Hotel Olimpic

107 locuri

Total locuri de cazare

1573

locuri

b)Pensiuni Denumirea pensiunii

Capacitatea de cazare

Pensiunea Alex

34 locuri

Pensiunea Limor

60 locuri

Pensiunea Cassandra

20 locuri

Pensiunea Escalade

32 locuri

Pensiunea Colina

28 locuri

Pensiunea Mihaela

19 locuri

Total locuri de cazare

193

locuri

Figură 3 Numarul de locuri din cadrul pensiunilor.Sursa: Sursă: http://www.poiana-brasov.ro/cazare/pensiuni/.html

c)Vile: Denumire vila

Capacitate de cazare

Vila Zorile

47 locuri

Vila Crocus

11 locuri

Vila Violeta

10 locuri

Vila Daria

18 locuri

Vila Casandra

11 locuri

Vila Alexandra

65 locuri

Vila Casa Viorel

31 locuri

Vila Club Rossignol

12 locuri

Vila Scherg

13 locuri

Vila Liat

28 locuri

Vila Orizont

35 locuri

Traveland - sat de vacanta

40 locuri

Cabana Postavaru

60 locuri

Vila Diana

20 locuri

Vila Valentin

17 locuri

Vila Andrei

19 locuri Total locuri de cazare

437 locuri

d)Alimentație publică Denumire restaurant

Restaurant Acasa la Dracula

Capacitate Restaurant Castel: Specific medieval

180 locuri

Separeu "Sala cavalerilor"

18 locuri

Separeu "Sala misterelor"

16 locuri.

Restaurant Capra Neagra

50 locuri

Restaurant Coliba Haiducilor

20 locuri

Restaurant Sura Dacilor

3 saloane

300 locuri

Restaurant Vanatorul

50 locuri

Total locuri

634 locuri

Fig 2. Capacitatea de cazare existentă Sursă: Funcționarea domeniului schiabil , Sezonul 2012 -2013, Brașov-Stațiunea Poiana Brașov , Masterplan –ghid aprilie 2013, Editura Alpin Concept

Accesul principal în Poiana Brașov se realizează din zona centrală a municipiului Brașov pe drumul național DN1H.O rută secundară de acces este reprezentată de DJ101H (Râșnov-Brașov ). Aici întalnim hoteluri dotate cu piscină, sali de spectacole ș i conferinte, un centru de echitatie, baze sportive sau stâna turistica. Dispune de trei piste de coborâre si de slalom urias, de pe o pista de slalom special, de doua trambuline si de un lac artificial pentru sporturi de vara. Statiunea este dotata cu doua linii de telecabina si una de telegondola care asigura accesul turistilor spre culmile Postavarului, la care se adauga, sezonier, mai multe linii de teleski. Poiana Brasov este însa locul ideal si pentru petrecerea lunilor de vara. Clima de munte (cu aer bogat în ozon); lacul artificial (ce ofera numeroase posibilitati de agrement); potecile marcate (ce conduc pe amatorii de drumetii la diverse cabane, oferind peisaje uimitoare); unitatile de cazare confortabile etc justifica pe deplin renumele international acestei statiuni.

Statiunea este recomandata pentru odihna activa (sport si agrement), având efecte terapeutice asupra sistemului nervos central cu influente pozitive asupra tuturor functiilor vitale. Agrementul cuprinde într-o paleta elastica toate activitatile ce au drept scop sa scoata turistul de sub influenta oboselii si a stresului, oferindu-i cele mai variate mijloace de sport, distractie, divertisment si amuzament, în vederea dezvoltarii sale fizice si spirituale, refacându-i forta necesara pentru continuarea activitatilor zilnice. Oferta specifica sezonului rece •

practicarea schiului alpin si de fond pe pârtiile cu diferite grade de dificultate,

fiind asigurat transportul cu mijloace de transport pe cablu; •

practicarea saniusului pe pârtiile special amenajate;

•

practicarea patinajului pe patinoarul artificial;

•

plimbari cu sanii trase de cai;

•

învatarea schiului cu instructori de specialitate în cadrul scolii de schi

specializata mai ales în schi alpin cât si schi fond atât pentru începatori cât si pentru avansati; centre pentru închirierea materialelor sportive.

Oferta specifica sezonului cald •

drumetii montane în Masivul Postavarul;

•

alergarea si mersul pe jos sunt favorizate de terenul cu pante reduse si de

numeroasele alei strajuite de paduri de conifere; •

tenis de câmp pe terenurile amenajate în apropierea hotelurilor;

•

minigolf si handbal pe terenul din zona lacului;

•

schi pe iarba;

•

plimbari cu barci si hidrobiciclete pe lacul Poiana;

•

cursuri de calarie si practicarea echitatiei în împrejurimi;

•

pescuit agrementiv;

•

windsurfing, yolle si ambarcatiuni pe lacul Moacsa (40 Km);

•

miniparc de distractii pentru copii.

Activitati de agrement pe tot parcursul anului: •

înot, sauna, masaj la piscinele din statiune; gimnastica de întretinere; popicarie;

mese de biliard; •

videoteci; cinematograf; jocuri electronice;

•

program de folclor; arta culinara traditionala româneasca; program de actiuni si

obiceiuri populare românesti organizate la diferite date calendaristice; •

pentru copii exista gradinite al caror personal vorbeste si limbi straine;

•

excursii - turul municipiului Brasov cu vizitarea principalelor obiective;

3.3Circulaţia turistică

Figură 4 Proveniența turiștilor din mediul intern și ...