Familiile boiereşti române - istorie si genealogie (dupa izvoare autentice) PDF

Preview

Summary

Familiile Boere§ti Roma= ISTORIC SI GENEALOGIE (DUPE ISVOARE AUTENTICE) DE °MI:IV-GEORGE LECCA MDCCCXCIX BUCILRETI www.dacoromanica.ro INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE I EDITURA MINERVA" Filip, Moroinnu, Popovici I Täli§escu 6, STRADA REGALA (HOTEL UNION), 6 www.dacoromanica.ro BIBLIOGRAFIA A.UTORILO...

Description

Accelerat ing t he world's research.

Familiile boiereşti române - istorie si genealogie (dupa izvoare autentice) Constantin Cosmin

Related papers

Download a PDF Pack of t he best relat ed papers 

Familiile

Boere§ti Roma= ISTORIC SI GENEALOGIE (DUPE ISVOARE AUTENTICE)

DE

°MI:IV-GEORGE LECCA

MDCCCXCIX

BUCILRETI www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE ARTE GRAFICE I EDITURA MINERVA" Filip, Moroinnu, Popovici I Täli§escu

6, STRADA REGALA (HOTEL UNION), 6

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIA

A.UTORILOR CONSULTATI

ARCHIVA SOC. DIN IASÌ (periodic) 8 V. ARCHIVES HISTORIQUES (fain. Kantacuzène). BIBESCU G.

s. d.

Domnia lui Bibescu V. 2 V.

Trago dia sati Eteria grecilor din 1821. BILCIURESCU C. ST.Mondstirile i bisericele din Romania (1890). BELDIMAN VORNICErL (ALEX.)

Essai sur les institutions & lois de la Roumanie, I v. 800 pag. BALcEscu. Istoria Romanilor sub MihaI Viteazu. BOLINTINEANU. stefan cel mare, (1870)... Buciumul 1863 si Trompeta Carpatilor (-73) BOLLIAC CESAR. BLAREMBERG (NICOL.)

(period.) BOGDAN I.

Texte slavone (Bucuret1) etc. Descriptio Moldaviae, 2 v. Istoria imperiului Otoman, 2 v.

CANTEMIR PR. D. CANTEMIR

COLECT. CONVORBIRI LITERARE (TelliSig.), 1885.... etc. CODRESCU ST. Uricarul i Colect.. de documente-

CONSTANTIN CAPITANUL.

RADU LOGOFET GRECEANU.

etc. 18 v.

Istoria domnilor ârii româ.nestf. Istoria tàrii româ.nesti de la

1689-1700. DIACUL MUSTEA. Cronica ärii Moldova CRONICA ANONIML Istoria Varif TOM. de la 1689. RADU VORNIC POPESCU. Cronica ärii românesti. CRONICA TÉRL/ ROMINE§T/ DE CAND ACT DESCA.LECAT Romiiisaf

(anonima). (In magazin istoric pentru Dacia.)

www.dacoromanica.ro

VI

Letopisetul MoldoveI (1662-1711).

NICOLAE COSTIN.

ION VORNIC NECULCE. Letopisetul Moldova (1662-1793). Letopisetul MoldoveI, 1594 MIRON COSTIN LOGOFATUL.

'Ana la 1662.

F.1

0 o

A

0

GRIGORI URECHE VORNIC. DomniI MOld0Vel. ENAKI KOGAINICEANU. Letopisetul Moldova E. KOG.ALNICEANU. Stihuri asupra boerilor Bogdan

si

Cuza.

Letopisetul Moldova (1741-1769). (In Letopisetele Mold. de Kogalniceanu).

ION CANTA SPATARUL.

DAPONTES. Ephémérides Daces, trad. fr. Tome 1-3. DEL CHIARO. Nella Storia delle revoluzioni di Valachia, DE1KETRIESCU ANG. BarbU. Catargiii, discursurI. ENGEL. Geschiechte der Wallachei, t. I. FOTINO. Istoria Dacia Trad. de G. Sion, 3 vol.

C-TE A. DE FORAS.

2 part.

Les princes Bassaraba de Brancovan

(No. 228). LA GRANDE ENCYCLOPEDIE3 22 V. GHIKA I. Ion Campineanu, (discurs). GHIKA I. Convorbirl economice. 1876 br. GALAsEscu. Monastirea Sinaia 1695-1895

(doc.).

GENEALOGIA FAMILIEf STURZA SAU TURZO. IasI 1842. PITARUL HRISTACHE. CrOrliCa. mavroghenésca.

Documente privitóre la istoria Romanilor, X vol. HASDEU B. P. Magn. etimologicum Romaniae, 3 vol. HASDEU. Colect. ColumneI luI Trajan i Revista nouti, etc. HURRIUZACHE (Eud. de).

(period,). HASDEU B. P.

Arhiva istoricä a Romania

Histoire critique des Roumains. HASDEU B. P.Negru-Voda i intemeiarea statuluI roman (1898). HASDEU.

ISVODUL SPATARULUÌ CLÄNAtT saü Cronica luI HURTJ. IORGA N. Fragmentc privitire la Ist. Roman. t. I. COLECTIA. REVISTEi ejIUL» (doc.).

Letopisetile Moldo-ValahieI, 3 vol. (col.) Dup5. Exil. (1898, Craiova). LAURIAN & BA.LCESCU. Magazin istoric pentru .Dacia, 5 vol. LEGRAND E. Bibliographie Hélénique, (introd. t. I.) DE MAGNY. Nobiliaire Universel. KOGALNICEANU.

LACUSTEANU N. B.

www.dacoromanica.ro

VII MARSILLAC (ULYSE DE).

Histoire de Parmée roumaine, 1871

BucurestI. MELFIISEDEC (EPISCOPUL f).

Notite istorice

i

archeologice

din Moldova. ITEGRUZZI COSTACHE.Alexandru Läpusneanu ; Aprodul Purice. ODOBESCU A. ODOBESCU. ODOBESCU.

Revista romând 3 v. (1861-63). AntiquitAtile judetuluI RomanatI.

Mihnea cel red; D6mna Kiajna. Orbis Polonus, 1641 (Cracovia) vol. III. PAPA' ILARIAN.Tesaur de monumente istorice 3 vol. Livre d'or de la noblesse UN PHANARIOTE (E. RIZO-RANGABÉ). phanariote. ALEXANDRI V. Poeziile populare ale Românilor, colee. ALEXANDRI V. Dumbrava. rosie, poem. Biserica S-tu Dumitru Bänesa, Crajova. PESSIACOV. PU§CARIÙ ION (CAV. DE). Date istorice asupra familiilor nobile din Transilvania 2 vol. Calendarul pentru totl românif 96. POPESCU N. D. OROLSKI,

PAPAZOGLU LT.-COLONEL. REINACH. La Serbie &

ROSETTI DEM.-MAX.

ISIOTia orasulul Bucurestl.

le Montenegro. DicOonarul contimporanilor din Româ,

nia, 1898.

Cronica Romanilor 3 vol. Arhondologia Moldevel. Arbore genealogice, n. 1 si 2. STEF. KRETZULESCU. STEFULESCU AL. Mondstirea Tismana. STEFULESCU. Incerc. asupra istorieI Targu-JiuluI, (99, Bucur.). SATHAS. Documents rélatifs à l'hist. de la Grèce au moyenage. IX vol. SBIERA DR. I. Familia Sbiera i amintirI din via0'. .(1899). Tocuxscu. Revista pentru istorie i archeologie. TEODORESCU G. DEM. Istoria literaturel române (ined.). UREMIA V. A. Viata i operile 1111 Miron Costin, 2 v. URECHIA. V. A. Schite din istoria literat. române. VAILLANT. La Romanie, II t. (1844). XENOPOL A. D. Istoria Romanilor, 6 vol. XENOPOL. Istoria si genealog-ia caseI Callimaki, (1897). SINCAI.

Simi C.

www.dacoromanica.ro

VIII

DOCUMENTE In arhiva StatuluI, Bucure§tI (condici de monästirl, etc.) ; la Academia românä.Documente particulare ined. din familiT. Publicate in diferite colectii : Hurmuzachi, etc. etc...

www.dacoromanica.ro

EXPLLICAnE Fära. Indoiald cà in lucrarea prezenta se vor gäsi erori mai ales lipsuri, cu toatä grija noastrà de a le evita, Cititorul indulgent insd, va putea sa le tréca cu vederea, ,9-,andindu-se la marele num6r al isvoarelor de tot telul, de cari ne-am servit pentru adunarea datelor, si la greutätile de trecut pentru gasirea detaliilor genealogice, atat de putine la noi. De aci provine o diferenta in modul cum sunt sCrise genealogiile diferitelor familii. De si am cautat a fi cat mai uniforml,.ne-a fost prea greii a ajunge in mod absolut la acest rezultat, i aceasta tot din cauza surselor de care ne-am servit: cronice, documente sail simple filiatiunf genealogice. Speram insä, c erorile sunt mult mai putin numeroase de cat lipsurile ; am avut grija a controla de mai multe ori relatiunile ce am avut.

TotusI, pentru un inceput nu putem prezinta o lucrare complectd, In strictul sens al cuvhitului : vom multumi persoanelor ce vor bine-voi a ne releva defectele uvrajuILA" ce prezintam.

Avem a ne plange numal de indeferenta ce se pastreazà la noi, de urrnasii vechilor familii, in aceste chestiunI, gulindu-ne in acelasi timp de a fi intreprins pentru intaia +para., prima lucrare de acest gen, in tara noastra. *

*

Familiile sunt asezate in ordine alfabeticd si anume : Familii boeresti de originä streina

Familiile rämane,

www.dacoromanica.ro

X

(in tara dupd 1700), si din cari cele nobile fanariote sunt dupa cartea de aur a D-lui de Rangabé. Familii nobile din Transilvania. Explicarile termenilor i boeriilor se gasesc desvoltate in Introducerea, unde am facut o privire pe scurt asupra n ebletei roman e.

Evitand de a repeta fapte comune la mai multe familii, cititorul nu va erta de a fi suprimat unele persoane rara rol istoric, mal' ales la familiile prea numerése. *

*

am anexat lista uvragiilor, In privinta materialului : Pentru cele cum si a colectiilor de acte si documente. de la Arhiva St., am fost ajutati de extractele documentare ale D-lui I. Tuducescit, paleograf la archivele Statuliff la Academie, extracte din -acte originale privitoare la vechi nostri boeri.

In general, nu ne-am bazat de cat pe isvoare absolut serio ase i documentate, n'upa cum se poate vedea,bine

inteles afard de originele primitive, date mal' mult de legenda vechilor familii, cari nu se pot sustine cu siguranta. *

*

Tot din lipsa de date suficiente, n'am putut stabili, dupd cum voiam, genealogii neintrerupte pentru toate familiile, lucru aproape imposibil pentru familiile minarle. Acesta ne-a impedicat de o cam data de a anexa tablouri genealogice numai pentru unele.

Diferenta de text, mai desvoltat pentru unele si mal restrans pentru altele, nu sta de loc in raport direct cu importanta lor. Sunt familii mar', asupra caror am avut putine detalii, pe cand pentru altele mal' secundare am avut suficiente. Importanta reese din rolul ce a jucat. ivechimea unei familii, lucru ce se, poate observa de la prima vedere. 1898

O. L.

www.dacoromanica.ro

CASA DE

liohertzollernx5igmaringen REGALA A ROMANIEI

www.dacoromanica.ro

CASA DE HOHENZOLLERN (DYNASTIA REGALA A ROMANIEI)

Casa de Hohenzollern, descinzand din vechii Duci al Suabia, e una din cele maI stralucite familii feodale ale GermanieI. Dup6 traditie, ca trunchiii al familiel era Tasillon

Ducele BavarieI, puternic senior care se luptd cu Carol cel mare, pe la anul 800. Din Ducii Burchardieni aï Suabiei descindea Burkard I senior: de Zollern (Zolorin), ucis la 1061, de la care urmeaza genealogia sigurä. a Casa: de Hohenzollern. Din nepotul acestuia Burcard Ill deriva comtil de Hohenberg, ramura stinsa (in 1386) si in rivalitate mult timp Cu bransa de Hohenzollern, descinzand prin fratele sal Fréderic t 1115, inrudit Cu Dynastia de Hohenstaufen. Fréderic iII, comte de Zollern, Burgrav de Niirnberg prin casatoria sa cu Sofia de Raab, fica lui Conrad ultimul burgrav si comte (t 1191); moare la anul 1201 avand 2 fiI, care prin actul de impärtirc din 1227 dail nastere la

t

dou'e" ramurI deosebite: Comtele Fréderic c,lis «Leul»

t 1251, Burgrav de Nurem-

berg, etc. este capul liniel Suabe, «ainée» a familiei, maI tárciú principi de Hohenzollern, etc... Conrad de Zollern, burgrav, etc. este autorul ramurel,

care la 1415 cdpatà titlul de margravi de Brandeburg, apoI de DucI si In fine RegI ai Prusiei. Wilhelm I, regele Prusiel se proclama Impèrat al Germaniei in 18 Ianuarie 1871, reunind sub un sceptru téte Statele Germane. Ramura luI Frederic Leul, comtl de Sigmaringen dup6 www.dacoromanica.ro

XIII

1450, Principi al St. Imperiil la 1623, etc., este acea din care descinde M. S. Regele Carol I al Romania In timp de 9 secole de cAnd sunt bine cunoscutI In Istorie, HohenzollerniI aü fost tot-d'a-una semnalatl in fruntea seniorilor GermanI, la résboae i fapte marl. EI luara parte la toate cruciadele alatuff cu ImpératiI Germania Frederic de Hohenzollern, veni la 1396 pe malurile DunareI, comandand corpul de cavaleff german'i care

lua parte la cruciada de la Nikopoli din Balcarif, Indreptata In contra liff Bajazed. Luptele nefericite purtate de acest Frederic CEttinger fratele sal Eitel Frederic (1401-40), In Germania, ail 1'6mas memorabile. Castelul Hohenzollernilor fu däramat ; iar

(Ettinger, dupé ce stete captiv, muri la pdmântul sant. FiiI liff. Karl I de Hohenzollern, t 1576: Eitel 0 Carl sunt capul a dou'é ramure din Hohenzollern : Hochingen Sigmaringen, din carI prima se stinse tocmg In secolul nostru.

Urma0I lor se distinsera In numeroase rèsboae din secola XVII 0 XVIII. Principele Carl Anton de Hohenzollern, Alteta Regala,

comte de Sigmaringen, etc..., n. 7 Sept. 1811 t 2 Iunie 1885, casatorit (1834) cu A. S. Princ. Iosephina, n. 1813 fica mareluT Duce Carl de Baden, avand 6 fiI, din caff: Principele Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, Alteta

R., ale cam' titlurI hereditare sunt: tPrincipe de Hohenzollern, burgrav de Nuremberg, comte de Sigmaringen Veringen, comte de Berg, senior de Heigerloh i Woehrstein, etc...» n. 1835, 22 Septembre. Din casatoria Sa cu Princesa Antonia, infanta de Spania, Ducesa de Saxa, are fiI pe AA. LL : Wilhelm n. 7 Martie 1864, Principe hereditar de Hohenzollern ; Ferdinand, n..1865; 0 Carl Anton, alteta Serenisima, n. Sigmaringen 1868.

Majestatea Sa Regele Carol I al România (CarolEitel-Frederic-Zephirin-Ludovic) n. la Sigmaringen 20 Aprilie 1839. Ales Principe heteditar al RomanieI la 20 Aprilie 1866, en:ill conducator al victoriilor campanieI din www.dacoromanica.ro

XIV

1877-78; proclamat Rege al Romaniel 14 Martie 1881; incoronat 10 Maiti acelas an. Casdtorit la Neuwied 3/15 Noemb. 1869 cu M. S. Elisabetha, Regina Romanie, näscuta. Principesa de Wied, in 17 Decembre 1843. Majestatile Lor neavand urmasI,

de cat pe Princip esa

R. Maria, t 1874 In varstä: de 4 anI,

s'a proclamat ca mostenitor presumtiv al Tronuliff Romaniel, fiul mal mare al principelui Leopold, A. S. R. Wilhelm, care renunta (22 Nov. 1888), in favoarea fratelul séti :

A. S. Reg. Princiftele Ferdinand de Romania (Ferdinand--Victor-Albert-Mainrad), n. la Sigmaringen 14/24 Au-

gust 1865. Proclamat principe ereditar al tronului Romaniel, 18 Martie 1889. General Comandant de brigadd, etc.... Casatorit Sigmaringen 11 Ianuarie 1893 cu A. S. R. Princifiesa Maria de Saxe-Coburg si Gotha. Nascuti din aceasta casätorie, Principil regall : A. S. R. Carol, n. castelul Pele s 2/15 Octombre 1893; §i Principesa Elisabetha (Chad ota-Iosephina-Victoria,Alexandra) n. la Pele § 28 Septembrie 1894. Genealogia aläturata a Case de Hohenzollern e simplificata, coprinzand numai linia directa a Casei Regale Romane. N'am vorbit In special despre fie-care din ilustril: membriI al acestei genealogii, ale cal-or fapte sunt cunoscute din istorie. lar despre biographia M. S. RegeluI Carol, istoria térel romanestl de la 1866, timp de 33 anf, poate in nici un caz incapea pe cate-va file de hartie. O simpla aruncaturd de ochI insä., asupra culturei, armate, comerciulul, industrie. §i a privelistei intrege ten,

poate singurd la primul moment, sa ne arate progresul si ridicarea térei noastre in acest timp. TreI cuvinte numai, pot explica, regnul 'ill Carol I: «Venit, vidit, creavit

www.dacoromanica.ro

1. BURKARD set WEZEL de ZOLORTN descendent din Ducir Suabier, etc. f ucis 1061

2. BITRICARD II

inrudit cu Frederic de Hohenstaufen, Thip6rat. 3. FREDERIC DE HOHENZOLLERN senior. f 1115

BURKARD

din care comtil de Hohenberg. br. stins2. la 1486

4. FREDERIC II 1- 1139, partizan al

BERTHOLD

Hohenstattfilor.

6. FREDERIC III, COMTE DE ZOLLERN, Burgrav de Nitrnberg. f la 1201. .= SOPHIE RAABS, fica ultimulta burgrav de Nurnberg, condele CONRAD II.

6. FREDERIC IV LEUL comte (1205-18) 'Burgrav, etc. y- 1251. capul tinier enabiee.

(partagit.

CONRAD (III) I, t 1265

Burgrav, etc., din care descinde linia 'Yemeni

din 1227)

(conttald), care a dat mar Willa regli Pruelel aped linp6r. al Germaniel), contli de Hohenzollern, etc.

FREDERIC DE HERKENBERG

g. FREDERIC CAVALERUL

fi de Schalksburg f 1302

comte de Zollern I- pe la 1800

(rarnurg stinsg in 1408). 10. FREDERIC DER STRASSETIRGER 1344. f 1866

FREDERIC BITRii.NUL t 1373

(Schivartzgrdfliche linie ; stinsii 1412).

'V. EITEL FRIEDRICH

FRIEDERIC OETINGER 1401-33

comte de Hohenzollern

'j la Ierusalent

(1401-39)

13. JOST iNIKLAUS

contte 1443-1488f = AGNES DE WERDENBERG I- 1496, 'ilea lur Iohan III de Sigmaringen Heiligenberg.

14. EITEL FREDERIC II Jude Imperial hereditar, etc. 16. CAROL I, de Hohenzollern-Sigmaringen c. 1568. f 1576. = 1587 cu ANA DE BADEN-DURLACH. CRISTOPH

17. CARL III

EITEL FRED ERIC I de Hechingen, f 1606. .Rainurd princiar6, stinser la 1869, prime

de Haigerloch f 1592

de H.-Siginaringen I- 1606

FREDERIC-WILHELM CONST. (1838-50) JOHANN -I- 1638

Principe al Imperitaur (Reichfiirst) la 28 Margie 1828 (de Haigerloch, 1634).

MEINRAD I, PR. f 1681 GENEALOGIA LINIEI PRIMARE A CASEI

de

HOHENZOLLERN (Branla enabi de Sigmaringen)

20 MAXIMILIAN I de Sigmaringen -1- 1689

21 MEINRAD iT, t 1716

FRANTZ ANTON

de Haigerloch. f In luptd 1702. Bratuid stinsa 1767

JOSEPH FRIEDRICH t 1769 I

KARL FRIEDRICH t 1795 ANTON ALOIS Principe-Suveran 1806. t 1831 I

KARL (ANTON FRIEDRICH) abdied la 1848. -F 1858

CARL ANTON, 1811-1885 Principe ele Hohenzollern-Sigmaringen, Burgrav de Nurbg., comte, etc... = IOSEFINA, fiica mareitif duce CAROL de BADEN MARTA n. 1845 FR,IEDRICH EUGEN 27. M. S. CAROL.[ 27. LEOPOLD, Principe STEPHANIE ANTON = Princip. FILM, de n. 1843 Begn. de Ilhensolern, burgrav (1887-59) .Regele Romdnier, n. 1839 (1841-1866) f in Belgia l Flandra Principe 1866; liege 1881. lupia de la general-contandant de Nuremb., e-te de Sigmarin- =PEDRO, Begele gen n. 1885 Portugaliel = 1869, M. S. Regina ELIniggrirtz = ANTONIA, fica reginer SABETA, Principesd de Wied (n. 1848.) Maria II da Gloria a Portug. I

28. A. S. R. FERCARL ANTON WILHELM Principe mofteni- DINAND. Principe hen. 1868. = Princip esa tor de Hohenzol- reditar al Romdnier, n. 1865. JOSEFINA de len,, n. 1864. Belgia -=.111ARIA TE- =3893, eu A. S. R. MARIA, princiRESA de Bourbon peed de Sax-CoburgGotha, n. 1875. 29. Principele CAROL n. 1898.

PRINCIPESA MARIA (1870-1874)

Prim. ELISABETA n. 1894

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE (NOBLETIL ROMANA)

Spre a cun6§te istoricul familiilor, e nevoe a avea o idee mal' clara despre starea clasei boere§ti romane in decursul secolilor. Exista inca falsa idee, cd la Romani n'a fost nid-o data' o clasà distinctä a boerilor, adica nobilf. Nici

un temei puternic n'a putut face pe su4inatorii daca pote fi vorba de opinii, sä arate acest lucru. Ace§tia voesc numal s'a' faca din -térile ncístre o anomalie faya de tete pop6rele. Acésta selectiune dintre 6meni, numita nobl*, o gasim ca clasa distincta din timpurile cele mai acestei opinii,

departate, §i la teite pop6rele. S'a simtit nevoia unei

clase dirigente a poporului,

§i

ast-fel se explica

universalitatea ei.

Nu vom incerca sa discutam o cestiune a§a de intinsá §i. dificila, neintrand chiar in scopul nostru.

Vom reaminti cä vechile pop6re ale Orientului, apoi. Romanii, Arabii, popeírele invaziunilor barbare,

atii avut nobilime §i clase distincte, cari ati trecut §.1 mai desvoltate la pop6rele mal' noui ale Europ0. Nobilime, in afarä de a Occidentului, care s'adesvoltat a§a de prodigios, ail a-vut Unguril, Boemii, www.dacoromanica.ro

XVI

Serbif, Croatif, ba chiar Bulgarif i Rusif, a cdror stare era putin mal inapoiata, i tocmaf Românif, asa des in contact cu t6te popoirele stréine, sà" nu fi avut? A susOne acéstä teorie gresitä cu desdvarsire, este a contrac,lice la fie-care pas marile acte al istorief nóstre n4onale. E destul de a aminti câte-va nume glorielse de boerf si de domdf, luatf din sinul boerier, spre a vedea adevérul. Se tot spune cA nobletea la nol. a fost de functif demnitdtr, nu ereditara Nimic mai eronat. Pentru moment . inem sA amintim cA apogeul no-

bletef romane se opreste la 1700, adicà pana" la epoca fanariota", cdnd incepe decaderea...