Manual sociologie PDF

Preview

Summary

Manual sociologie...

Description

MARIA VOINEA CARMEN BULZAN

SOCIOLOGIE

Manual pentru clasa a 11-a

filiera teoreticã / profil umanist / specializãrile: filologie, ºtiinþe sociale; filiera vocaþionalã / profil militar MAI / specializarea ºtiinþe umaniste

ROLUL SOCIOLOGIEI ÎN LICEU Curiozitatea naturalã a omului pentru cunoaº-

Conceput într-o manierã diferitã decât pânã acum

terea semenilor, a ceea ce se petrece în jur, a faptelor

ºi respectând noua programã ºcolarã, manualul

trãite sau povestite de alþii, caracterizeazã orice

cuprinde douã pãrþi: prima parte (capitolele 1-10) este

vârstã. Viaþa privatã, dar ºi cea socialã, ridicã nume-

dedicatã unor teme ºi probleme ce încearcã sã valori-

roase probleme la care disciplinele socio-umaniste

fice experienþa de viaþã a elevului, cea de-a doua

se preocupã sã gãseascã soluþii.

parte (capitolul 11), cuprinde aspecte metodologice

Rostul sociologiei este acela de a pune în

necesare cunoaºterii sociologice. Elevului i se oferã

evidenþã latura cotidianã a faptului social ºi implica-

astfel posibilitatea sã se autoinstruiascã prin studierea

þiile lui în realitatea prezentã pentru a putea gândi ºi

pãrþii a doua ºi, condus de profesor, sã-ºi formeze de-

construi societatea viitoare. Ca tip de reflecþie asupra

prinderi de cercetare socialã prin utilizarea metodelor,

vieþii sociale, sociologia încearcã, prin interogaþia

tehnicilor, procedeelor ºi instrumentelor de lucru

asupra disfuncþiilor ºi crizelor sociale de la nivelul

adecvate temelor cuprinse în partea întâi.

individului, organizaþiilor ºi puterii sã rãspundã la

Manualul îi poartã pe elevi prin istoria ºtiinþei

problemele cu care se confruntã societatea. Oferã

nu cronologic, ci prin teoriile cele mai cunoscute,

totodatã ºi mijloacele decodificãrii semnificaþiilor,

oferind tot atâtea unghiuri de abordare a problematicii

fenomenelor ºi proceselor sociale, o viziune de

sociale. Din aceastã perspectivã, elevul va înþelege

ansamblu asupra vieþii sociale, repere în cercetarea

cã, în viaþa socialã, orice fenomen ºi proces social

socialã printr-un aparat conceptual propriu ºi o

nu se realizeazã la întâmplare, ci în virtutea unor

metodologie specificã.

legi obiective, cã finalitãþile proceselor sociale pot

Perioada pe care o traverseazã omenirea la acest început de secol ºi mileniu, ca de altfel ºi societatea

fi diferite ca urmare a factorilor obiectivi, dar ºi datoritã intervenþiei factorului conºtient – omul.

româneascã, necesitã cunoaºtere socialã, cãci

Evaluãrile de la sfârºitul fiecãrei teme au fost

menirea sociologiei este de înþelegere ºi transformare

concepute cu grade diferite de dificultate: de la între-

socialã.

bãri ce necesitã rãspuns direct, la eseuri structurate

Universalitatea problematicii sociologice de-

dupã un plan de idei. Acestea urmãresc sã punã ele-

curge atât din diversitatea realitãþii sociale cât ºi din

vul în situaþia de a analiza, explica, argumenta pro ºi

mondializarea ºi globalizarea problemelor individului

contra, a lucra în echipã, a construi instrumente de

ºi ale societãþii contemporane.

lucru ºi a le aplica, înþelegând astfel funcþia practic-

A avea instrumentele necesare unei cunoaºteri

aplicativã a sociologiei. Rezolvarea aplicaþiilor va

ºtiinþifice pentru a ºti sã observi, a putea sã înþelegi

solicita ºi cunoºtinþe economice, psihologice, etice,

ºi sã explici viaþa socialã ºi realitatea în care trãieºti

juridice, istorice, dobândite la alte discipline de

înseamnã a te elibera de prejudecãþi ºi de capcanele

învãþãmânt. Utilizarea lor în lecþiile de sociologie va

simþului comun, a fi un om liber pentru a acþiona ºi

realiza integrarea cunoºtinþelor la nivelul gândirii

prefigura viitorul. Iatã rostul SOCIOLOGIEI în liceu!

elevului ºi înþelegerea caracterului de totalitate al vieþii sociale, a SOCIOLOGIEI ca ºtiinþã de sintezã.

4 Textele alese pentru Lecturi, din lucrãrile socio-

Maria Voinea, prof. univ. dr. la Catedra de

logilor români ºi strãini, sunt invitaþii la masa dialogului

Sociologie a Universitãþii din Bucureºti a contribuit

cu marii înaintaºi cu care trebuie sã rãmânem în con-

prin cursul de METODICA PREDÃRII SOCIOLOGIEI,

tact pentru a înþelege prezentul ºi construi viitorul.

la formarea celor care, la rândul lor, s-au orientat

Fragmentele redate în manual doresc sã trezeascã

spre învãþãmânt, dedicându-se carierei didactice.

spiritul generaþiei tinere la aprecierea culturii româ-

Printre aceºtia, la loc de frunte se aflã doamna conf.

neºti ºi a altor popoare, respectul faþã de valorile mo-

univ. dr. Carmen Bulzan, profesor de vocaþie, dãruit

rale, estetice, religioase ce caracterizeazã fiecare

catedrei, elevilor, studenþilor, ºtiinþelor socio-umane.

univers social.

Experienþa doamnei Bulzan ºi performanþele obþinute

Indexul alfabetic, din finalul lucrãrii, are menirea de a prezenta o parte dintre cei mai cunoscuþi ºi renumiþi sociologi din lume ºi principalele lor opere, prin care aceºtia au rãmas în istorie.

de elevii domniei sale au fãcut posibilã apariþia acestui manual. Metodologia oferitã în partea a doua a manualului, textele spre lecturã ºi indexul alfabetic de autori

A elabora un manual de SOCIOLOGIE este o

sistematizeazã un volum mare de informaþii ºi o

întreprindere temerarã, întrucât prin problematica

bibliografie vastã, rãspunzând astfel cerinþelor învãþãrii,

deosebit de vastã ºi complexã în contextul social-

de formare printr-un manual concentrat, schematizat

politic actual eºti pus în situaþia de a decupa din

ºi problematizat. Prin economisirea timpului elevului,

realitatea socialã prezentã acele probleme de interes

de cãutare, sistematizare ºi prelucrare a informaþiilor

pentru prezentul ºi viitorul elevilor de azi. Dificultatea

din surse diferite, nu excludem studiul individual, în

sporeºte prin modalitãþile de abordare teoreticã ºi

primul rând al celor ce vor participa la olimpiadã,

ancorare în realitatea socialã româneascã, prin

dornici de performanþe, dar ºi a celor ce vor susþine

opþiunea de valorificare a scrierilor de sociologie

bacalaureatul sau examen de admitere în învãþãmântul

româneascã ºi strãinã.

superior la disciplina SOCIOLOGIE.

Acest manual îmbinã experienþa didacticã de peste 30 de ani a autoarelor.

Manualul este ºi o invitaþie la îmbogãþirea vieþii spirituale individuale prin cunoaºterea, înþelegerea ºi ameliorarea vieþii sociale.

NOÞIUNI INTRODUCTIVE 1. NEVOIA DE SOCIOLOGIE 2. FUNCÞIILE ªI RAMURILE SOCIOLOGIEI 3. PERSPECTIVE TEORETICE DE ABORDARE A OBIECTULUI ªI PROBLEMA PROBLEMATICII TICII SOCIOLOGIEI

1

CE?

DE CE?

CUM?

este sociologia, care sunt domeniile cunoaºterii sociologice ºi care este importanþa sociologiei în ansamblul disciplinelor socioumaniste.

este important sã vã însuºiþi noþiunile de sociologie ºi cum sã le puteþi folosi în contextul vieþii sociale.

sã vã dezvoltaþi simþul observaþiei ºi sã vã manifestaþi o atitudine criticã în sens constructiv în relaþiile sociale.

1. NEVOIA DE SOCIOLOGIE Nevoia de a cunoaºte este în strânsã legãturã

pur economic, ci are efecte ºi în plan social. Impli-

cu nevoia de a acþiona. Trebuinþele umane de hranã,

carea omului în acest proces antreneazã deopotrivã

apãrare etc. au determinat nevoia de a cunoaºte lu-

concepþii, mentalitãþi, opinii, stãri de spirit, genereazã

mea fizicã prin influenþa factorilor exteriori asupra

anumite comportamente de economisire, investiþio-

individului. Mai târziu, gândirea omului a fost aptã

nale, antreprenoriale, creeazã un climat social deter-

de a elabora noþiuni, judecãþi, raþionamente referi-

minat de raporturile noi interumane.

toare la viaþa sufleteascã personalã ºi interpersonalã

Deci, un proces economic este ºi un proces so-

izvorâte tot dintr-o necesitate: aceea de a comunica.

cial prin consecinþele pe care le genereazã, dar ºi

Sociabilitatea reprezintã o nevoie tot atât de

prin premis ele pe care le oferã. De aceea, la

intensã ca nevoile elementare, deoarece concepe-

deciziile economice, ºi nu numai, sociologul îºi poate

rea omului izolat nu poate fi decât ficþiune.

ºi trebuie sã-ºi aducã contribuþia prin datele pe care

Probleme cum sunt: familia ºi relaþiile de ru-

le furnizeazã. Acestea se obþin într-un proces de cu-

denie, ºcoala ºi educaþia, viaþa în grupurile sociale

noaºtere ºtiinþificã interdisciplinarã, cu metode spe-

ºi comunitatea localã etc. constituie fapte de trãire

cifice (observaþia, monografia, ancheta socialã,

socialã în care fiecare individ este angrenat în de-

analiza documentarã, studiul de caz etc.) ºi un aparat

cursul existenþei sale.

conceptual propriu (viaþã socialã, societate, fapte,

În activitãþile desfãºurate de specialiºtii din

fenomene, procese ºi relaþii sociale, socializare, con-

diferitele domenii ale vieþii sociale apar probleme

trol social, selecþie socialã, status, rol, adaptare,

care necesitã soluþii. Ele nu pot fi date decât în

participare).

mãsura în care aceste probleme sunt cunoscute.

Nevoia de sociologie pentru nivelele decizio-

Transpunerea soluþiilor în decizii se face atunci

nale reprezintã o trebuinþã a „organismului” social.

când se anticipeazã ºi consecinþele pe care aceste

Aceasta reprezintã o permanenþã, dar se face simþitã

soluþii le au asupra oamenilor. De exemplu, în pro-

cu acuitate în anumite momente ale istoriei, de

cesul de privatizare sunt antrenaþi oameni, bunuri

obicei în perioadele de crizã, atunci când convulsiile

materiale, resurse financiare. Acest proces nu este

sociale reclamã soluþii pentru depãºirea lor. Aºa se

6 explicã de ce însãºi sociologia ca ºtiinþã a apãrut tot

preþ nu trebuie sã reprezinte un scop în sine. Ea

într-o perioadã de frãmântãri istorice ºi sociale.

decurge, rezultã din mersul firesc al evenimentelor.

În contextul socio-politic al Europei din a doua

– Procesele sociale complexe, ce se deruleazã

jumãtate a secolului al XIX-lea ºi pe fondul derulãrii

în prezent, au o dinamicã proprie ce solicitã specia-

unor procese economico-sociale de amploare, au fost

liºti pentru cunoaºterea ºi înþelegerea lor.

necesare studii prin care sã se descrie ºi sã se explice

Poate n-ar fi lipsit de interes sã cãutãm sã

realitãþile sociale ºi sã se prefigureze evoluþii ale

înþelegem nevoia de sociologie prin reflecþia asupra

fenomenelor sociale. Probleme precum: indus-

a ceea ce a însemnat lipsa ei în perioada anterioarã

trializarea, modernizarea, urbanizarea necesitau

tranziþiei, vremea în care, fiind consideratã o „ºtiinþã

preocupãri pentru organizarea vieþii sociale ºi rezol-

reacþionarã”, o „ºtiinþã burghezã”, a fost interzisã.

varea problemelor sociale generate de aceste procese având costuri sociale cât mai mici.

În concluzie nevoia de sociologie apare la douã nivele:

Fondatorii sociologiei ca ºtiinþã (Auguste Comte,

– al individului instruit ºi educat ce trãieºte în

Karl Marx, Herbert Spencer, Émile Durkheim, Max

societate ºi care are nevoie sã înþeleagã mecanis-

Weber, Georg Simmel, George Herbert Mead) au

mele de organizare socialã pentru a acþiona con-

avut ºi vocaþia de reformatori, nãzuind la o viaþã

ºtient ºi responsabil ºi sã-ºi formeze deprinderi de

socialã bazatã pe valorile umaniste.

convieþuire socialã ºi comportare civilizatã;

Perioada de tranziþie pe care o parcurge socie-

– al societãþii (nivelul decizional) unde cel ce

tatea româneascã are nevoie de sociologie ºi pentru

guverneazã, formuleazã legi, imperative, sentinþe

urmãtoarele motive:

morale, trebuie sã stãpâneascã ºi cunoºtinþe referi-

– Realitatea socialã prezentã trebuie mai întâi cunoscutã ºi apoi transformatã. Schimbarea cu orice

toare la realitãþile sociale pe care doreºte sã le influenþeze prin acþiunea sa.

2. FUNCÞIILE ªI RAMURILE SOCIOLOGIEI O dimensiune a obiectului de studiu al sociologiei o reprezintã raportul individ-societate. Cât

tipologie a indivizilor umani, corespunzãtoare celor trei tipuri de societãþi:

din individ este determinat biogenetic ºi care este

1. individul conservator care se conduce dupã

aportul factorilor sociali? Cât din societate este

preceptele tradiþiei; acest tip caracterizeazã socie-

influenþa individului prin acþiunea sa colectivã?

tãþile tradiþionale, marcate de schimbãri lente;

Postulatul cã mediul natural ºi social influ-

2. individul autonom care, trãind într-o socie-

enþeazã acþiunea, viaþa ºi personalitatea individului

tate caracterizatã prin schimbãri rapide, se conduce

se menþine la fel ca ºi cel care recunoaºte acþiunii

dupã propria conºtiinþã; aceastã caracteristicã apar-

individuale ºi colective rolul în viaþa socialã,

þine civilizaþiei moderne;

aceasta din urmã fiind o rezultantã a acestora.

3. individul heteronom care se conduce dupã

Trebuie sã recunoaºtem cã însuºi mediul social

aºteptãrile celorlalþi de la el, acþiunea sa fiind rezul-

în care trãim nu este omogen, cã existenþa lui ºi

tanta variabilei situaþionale a acþiunii altor indivizi.

menþinerea în stare de funcþionare necesitã orga-

O altã dimensiune a sociologiei este raportul

nizare, structuri ierarhice, relaþii de putere. În aceste

teoretic-empiric. La baza ideilor,

relaþii intervin interese, opþiuni valorice, grade diferite

a teoriilor stau datele empirice dobândite în cerce-

de libertate de miºcare a indivizilor în spaþiul social.

tãrile empirice. La rândul lor, aceste studii necesitã

În sociologie, termenul de individ are semni-

o bazã teoreticã de la care se porneºte ºi care ur-

ficaþia de persoanã singularã, reprezentând un uni-

a concepþiilor ºi

meazã sã fie verificatã, acceptatã sau respinsã.

cat în spaþiul social. Dacã din punct de vedere sta-

Abordarea problematicii sociologiei presupune

tistic individul apare ca unul (parte) din colectivitate

opþiune: trecerea de la macro- la microsocial, de la

(întreg), din punct de vedere sociologic el reprezintã

societate ca întreg la comportamente individuale.

o individualitate, deoarece prin înfãþiºare, mod de

În abordarea problematicii sociologiei, pentru

gândire, exprimare ºi acþiune se deosebeºte de

a asigura caracterul ei ºtiinþific, sunt necesare res-

ceilalþi. Din rãspunsul dat întrebãrilor referitoare la

pectarea unor repere care relevã totodatã ºi funcþii-

raportul individ-s ocietate poate fi realizatã o

le sociologiei:

7 1. Descrierea explicativã ºi înþelegerea realitãþii

b) Ramuri care cerceteazã fenomene ºi pro-

sociale. Dacã sociologia s-ar limita la descrierea

cese sociale: sociologia opiniei publice, sociologia

faptelor, a fenomenelor ºi a proceselor sociale ar fi

religiei, sociologia educaþiei, sociologia politicã,

sociografie. Ea urmãreºte sã descopere legãturile

sociologia comunicaþiilor.

esenþiale care formeazã regularitãþile vieþii sociale, cauzele ºi tendinþele de dezvoltare ale acestora.

c) Ramuri care studiazã instituþii sociale cum sunt: sociologia familiei, sociologia ºcolii.

Dacã descrierea pune în evidenþã caracterul static

Între sociologie ºi ramurile sale existã o strânsã

al analizei, prin explicaþie este relevat caracterul

legãturã, ca de la întreg la parte. Sociologia oferã

dinamic al obiectului de studiu al sociologiei.

ramurilor sale aparatul conceptual ºi metodele de

Pornind de la acestea, este necesarã trecerea

cercetare ºtiinþificã, la rândul ei, ea se îmbogãþeºte

la înþelegerea vieþii sociale, adicã la comprehen-

cu rezultatele cercetãrilor de teren oferite de ramu-

siunea mersului istoriei ca succesiune de eveni-

rile sociologiei. „Autonomia” domeniilor teoretice

mente, fapte ºi procese sociale, dar ºi a comporta-

ºi aplicative nu împiedicã manifestarea spiritului

mentului indivizilor.

interdisciplinar. Au apãrut astfel ramuri ale sociolo-

2. Abordarea criticã, obiectivã a vieþii sociale.

giei la graniþa a douã sau mai multe ºtiinþe: psihoso-

Neutralitatea axiologicã este necesarã vieþii sociale,

ciologia, sociolingvistica, sociogeografia ºi altele.

deoarece existã pericolul de a induce distorsiuni ca

Auguste Comte, marele filosof pozitivist, cel

urmare a propriei subiectivitãþi. Prin cercetarea

care a dat numele sociologiei (1838), are ºi meritul

sociologicã se semnaleazã dificultãþile ºi contradic-

de a o fi aºezat într-o clasificare a ºtiinþelor. Dupã

þiile vieþii sociale, aspectele critice, disfuncþionali-

el, ºtiinþele au apãrut ºi s-au dezvoltat într-o ordine

tãþile în evoluþia proceselor sociale. Aceastã neutra-

specialã de complexitate crescândã. O ºtiinþã com-

litate întãreºte caracterul ºtiinþific al sociologiei. Deºi

plexã este aceea care are nevoie de toate celelalte

studiazã realitãþi concret definite, caracterul univer-

dinaintea ei pentru a le sintetiza într-o grupare nouã

sal este dat de acceptarea ºi folosirea unui aparat

ºi deosebitã. Astfel, el stabileºte urmãtoarea ierarhie:

conceptual propriu, recunoaºterea aceloraºi principii,<...