Drept Civil Cursul 7 TGO PDF

Preview

Summary

Drept Civil - Teoria generala a obligatiilor - Cursurile 1-12 + Subiecte examen...

Description

DREPT CIVIL_CURSUL 7_4 aprilie

Efectele obligatiilor Orice raport juridic obligational presupune dreptul creditorului de a ii cere debitorului sa-si execute obligatia, dar si obligatia debitorului de a si executa intocmai obligatia asa cum rezulta din art.1316 NCC. In ceea ce priveste executarea obligatiilor, acestea se aduca la indeplinire de regula prin plata asa cum vom vedea din art.1469 si urmatoarele. Daca obligatia nu se executa de bunavoie, poate avea loc fie o executare silita in natura art.1527- 1529 NCC, iar in cazul in care executarea silita in natura nu este posibila, are loc executarea silita prin echivalent art.1350 reprezinta manifestarea raspunderii civile contractuale. Executarea obligatiilor: - executarea de bunavoie: prin plata - executare silita: in natura-directa sau in echivalent-indirecta Principiul care guverneaza executarea obligatiilor este acela al executarii in natura, prin plata. Art 1469 NCC reglementeaza plata, prevazand ca obligatia se stinge prin plata atunci cand prestatia datorata este executata de bunavoie. Acest lucru justifica in doctrina romana mai recenta, viziunea potrivit careia plata este o modalitate de stingere a obligatiilor. Diferenta de opinii: Prof. Pop considera ca plata este o modalitate de stingere a obligatiilor si Prof. Baias considera ca plata este un efect al obligatiilor !!! Vorbind despre plata trebuie avut in vedere si art 1516 care reglementeaza drepturile creditorului – acesta are dreptul la indeplinirea integrala, exacta si la timp a obligatiei, precum si art. 1527 care reglementeaza executarea in natura, toate acestea reprezentand corolarul acestui principiu. Executarea de bunavoie a obligatiilor- PLATA Reglementarea este in art.1469-1515 NCC. Art. 1469 obligatia se stinge prin plata, adica prin executarea de bunavoie a acesteia, iar in al 2 este lamurit intelesul specific al notiunii in domeniul juridic-plata consta in remiterea unei sume de bani sau in executarea oricarei altei prestatii care constituie obiectul insusi a obligatiei. Prin plata intelegem in mod generic executarea oricarei obligatii. Temeiul platii este datoria pe care o are debitorul fata de creditor asa cum prevede art.1470. Dar temeiul platii poate fi si o obligatie naturala si in masura in are se executa o obligatie naturala, nu poate fi adusa la indeplinire cu sprijinul fortei de constrangere a statului, nu se poate cere restituirea ei. Natura juridica a platii- este controversata, este socotita si in doctrina romana si in cea franceza, fie un act juridic facut cu intentia de a plati, fie o succesiune de acte juridice unilaterale. Conform art. 1499dovada platii se poate face cu orice mijloc de proba, legiuitorul priveste plata ca pe un fapt juridic, ptr ca faptelor juridice le este specifica probarea cu orice mijloc. Care sunt subiectele platii? Pe de o parte este vorba de debitor, ptr a raspunde la intrebarea „cine poate face plata ? „ si pe de alta parte este vorba de creditor, ptr a raspunde la intrebarea „cui se poate face plata ?”. 1

DREPT CIVIL_CURSUL 7_4 aprilie

Art. 1472orice pers poate face plata, fie si un tert fata de raportul obligational din care s-a nascut obligatia care urmeaza a fi platita. Evident, plata se face de catre debitor, sau de catre reprezentantul sau, ea mai poate fi facuta de fideiusor (ptr ca a garantat executarea obligatiei de catre debitor, dupa cum poate fi facuta de orice alta persoana care a constituit o garantie in favoarea creditorului cu privire la executarea obligatiei de catre debitor. Plata poate fi facuta si de incapabil, asa cum rezulta din art. 1473debitorul care face plata nu poate cere restituirea platii invocand incapacitatea sa la momentul efectuarii platii. Plata poate fi facuta de un tert interesat (ex. tertul plateste creditorului datoria debitorului ptr ca are o creanta privilegiata, ptr a evita executarea silita asupra debitorului, tertul intelege sa plateasca el) sau poate fi si un tert care are o datorie fata de debitor evitand o dubla plata. Tertul poate face plata, neavand neaparat o legatura ctr cu una dintre parti, si pur si simplu ptr ca face o gestiune de afaceri sau o liberalitate . Art. 1474tertul poate face plata in principiu, dar daca debitorul se opune, creditorul poate refuza plata din partea tertului in masura in care acest lucru nu il prejudiciaza (ex. P este creditor, S este debitor, T vine si oferta plata lui P, acesta spune ca nu primeste. Cand poate primi plata P in ciuda opozitiei lui S? Atunci cand stie ca S este insolvabil) Art. 1474 al 2 in alte cazuri creditorul nu poate refuza plata, doar atunci cand natura ctr sau conventia partilor impune ca plata sa fie facuta numai de debitor. Plata tertului- stinge obligatia debitorului, dar tertul nu se subroga in drepturile creditorului decat in cazurile si conditiile prevazute de lege ex: art.1596- subrogatia reala Plata trebuie sa indeplineasca toate conditiile platii ca si cum ar fi fost facuta de insusui debitorul, ptr a fi valabila: - In ceea ce priveste modul in care se comporta debitorul la momentul platii, se pune problema aprecierii conduitei acestuia, ptr ca judecatorul sa aprecieze daca debitorul a avut o conduita corespunzatoare  art. 1480 diligenta ceruta in executarea obligatiilor trebuie sa fie diligenta unui bun proprietar, adica unui bun pater familias. Trebuie avut in vedere si faptul ca legiuitorul a inteles sa reglementeze in mod special situatia in care debitorul este un profesionist dintre cei la care se refera art 3 NCC; intr-o asemenea ipoteza conduita debitorului se apreciaza in raport cu natura activitatii exercitate. ex. Prin referire la avocati standardul exigentei este unul foarte inalt. rebuie avut in vedere si art. 1481care se refera la obligatiile de mijloace si de rezultat. Cui se poate face plata? In primul rand este vorba de creditor, dupa cum rezulta din art.1475, dar pe langa creditori plata poate fi facuta si reprezentantului sau legal sau conventional (mandatarul), persoanei indicate de catre creditor sau persoanei autorizate de instanta sa primeasca plata in masura in care a existat un litigiu, iar instanta s-a pronuntat in privinta persoanei care urmeaza sa primeasca plata. Plata poate sa fie facuta si unui incapabil, dupa cum rezulta din art. 1476 (plata facuta unui incapabil nu il elibereaza pe debitor decat in masura in care profita creditorul), unui alt tert, nementionat in mod expres in art 1475, dar art. 1477 ofera criteriile de valabilitate a acestui criteriu. In principiu plata facuta unui tert este valabila in urmatoarele conditii: -

Daca ulterior platii este ratificata de catre creditor. Cel care a primit plata devine ulterior titularul/cesionarul creantei.

2

DREPT CIVIL_CURSUL 7_4 aprilie

-

Plata a fost facuta celui care a pretins aceasta plata in baza unei chitante liberatorii semnate de creditor (creditorul a fost platit de alta persoana si aceasta alta persoana a primit de la creditorul initial o chitanta liberatorie, si astfel se indreapta impotriva debitorului cerand executarea fata de el insusi).

Daca vorbim despre cine poate face plata, discutam si despre situatia creditorului aparent art. 1478. Este o manifestarea a principiului aparentei in drept. Plata facuta unui creditor aparent este valabila chiar daca ulterior se stabileste ca acesta nu era adevaratul creditor art 56 NCC (ex. cel declarat mort care ulterior reapare, mostenitorii aparenti)  plata este valabila, dar creditorul aparent este tinut sa restituie adevaratului creditor plata primita potrivit regulilor din materia restituirii prestatiilor. Ce se intampla in stituatia avuta in vedere de legiuitor in care plata se face cu bunuri indisponibilizabile? Este vorba de bunuri ale debitorului care insa au fost indisponibilizate la cererea altor creditori. Situatia in care P a indisponibilizat anumite bunuri, dar S isi executa obligatiile fata de T cu bunurile indisponibilizate de P. Si aceasta situatie practica, posibila, este reglementata in art. 1479- prevede ca plata facuta cu nesocotirea unui sechestru, unei propriri sau unei opozitii formulate in conditiile legii nu ii impiedica pe creditorii care au cerut aceasta masura sa ceara din nou plata. Plata se face cu bunuri indisponibilizate, in ciuda acestui fapt plata poate fi ceruta din nou de cei care au cerut indisponibilizarea lucrului. In art. 1479, teza ultima, se prevede ca debitorul pastreaza dreptul de regres impotriva creditorului care a primit plata nevalabil facuta. Conditiile platii: Conditii ptr ca plata sa fie valabila si sa duca la stingerea obligatiei asumate de debitor 1. Transferul unui drept asupra unui bun sau asupra unei sume de bani. Cand vorbim despre obligatia de a stramuta/transfera proprietatea treuie sa avem in vedere faptul ca este o obligatie de a da, care insa implica si obligatiile de a preda lucrul si de a-l conserva pana la momentul predarii. Obligatia de a da se executa de cele mai multe ori prin simpla incheiere a ctr, prin simpla manifestare de vointa a partilor. Art. 1483 referitor la bunuri imobile in cazul imobilelor inscrise in CF obligatia de a da/ de a stramuta proprietatea o cuprinde si pe aceea de a inmana noului proprietar toate inscrierile necesare ptr inscrierea in cartea funciara. Daca debitorul acestei obligatiei nu face acest lucru, creditorul va avea la indemana actiunea in prestatie tabulara. Notarul face inscrierile in CF, daca imobilul nu e inscris in cartea funciara nu se pune problema inmanarii documentelor necesare inscrierii in CF. In ceea ce priveste reglementarea legii, in momentul in care se urmareste instrainerea unui imobil care nu e inscris in CF exista obligatia instrainatorului de a inscrie in cartea funciara si dupa sa il vanda. Alte bunuri individual determinate In ceea ce priveste debitorul, sunt doua ipoteze: 1) Ipoteza in care debitorul s-a obligat sa transmita bunul altuia- aceasta este posibila in conditiile art 1482-daca la data executarii debitorului nu este titularul bunului ce trebuia transmis sau nu poate dispune de acesta in mod liber, cu toate acestea obligatia debitorului nu se stinge, ci se aplica art.1230- situatia transmiterii bunului altuia, obligatia debitorului fie de 3

DREPT CIVIL_CURSUL 7_4 aprilie

a dobandi de la tert bunul, pe care ulterior sa il transmita creditorului, fie sa il determine pe tert sa ii transmita bunul creditorului. 2) Debitorul executa obligatia cu bunul altuia, fara ca acesta sa fie obiectul obligatiei (ex: P este creditorul, S este debitorul, S nu are cu ce sa isi exercite obligatia, ia un bun de pe strada si isi exercita obligatia. ) Ipoteza este reglementata de art. 1491, si are in vedere exact aceasta situatie, situatia in care debitorul isi executa obligatia cu un bun care nu ii apartine, sau care chiar daca ii apartine nu poate sa dispuna de el (bunul este lovit de o clauza de inalienabilitate). Intr-o asemenea ipoteza, daca a executat obligatia cu bunul altuia art.1491 al 1 spune ca debitorul nu poate cere creditorului restituirea bunului care nu ii apartine decat in ipoteza in care se angajeaza sa isi execute obligatia initiala asumata cu un bun de care poate dispune. Creditorul de buna credinta va putea restitui bunul si daca este cazul poate solicita daune-interese. Evident ca tertii vor putea revendica bunul de la creditor si daca creditorului le-ar opune posesia de buna credinta sau uzucapiunea vor cere despagubiri de la debitor. 2. Starea bunului in momentul predarii Acesta trebuie predat in starea la care se afla la momentul nasterii obligatiei, asa cum rezulta din art. 1482. Debitorul are si obligatia de a conserva bunul, de a-l pastra in aceasta stare, in caz contrar este raspunzator. Situatia bunurilor de gen este reglementata de art 1486 debitorul poate alege daca nu s-a stabilit in ctr ce bunuri sa fie predate, dar acestea trebuie sa fie cel putin de calitate medie. Cum se executa obligatia de a constitui o garantie ? Acest mecanism este reglementat de art. 1487. Daca in ctr dintre parti s-a stipulat obligatia debitorului de a constitui o garantie fara sa se spuna cum va fi aceasta garantie, art. 1487 prevede dreptul debitorului de a alege garantia fie personala, fie reala sau o alta garantie suficienta. Obligatia de a da o suma de bani Art 1488 al 1- face aplicatia principiul nominalismului monetar: se da inapoi exact suma datorata.Exista posibilitate ca suma sa fie, fie de 10 ori mai mica, fie de 10 ori mai mare prin efectul inflatiei; astfel, oricare dintre parti poate invoca impreviziunea. Plata se poate face prin orice mijloc folosit. Ex: prin virament bancar. Art. 1488, al 3- modalitatea platii unei sume de bani prin intermediul unui cec sau a unui alt instrument de plata. Aceasta este valabila numai in masura in care instrumentul de plata specific relatiilor comerciale, cecul, cambia,biletul, este onorat de regula de banca. Reglementarile din legile speciale: legea 59/1934 –cecul; legea 58/1934 cambia si biletul la ordin, modificate masiv dupa 1990. Dobanzile datorate pentru plata sumelor de bani. Incident este art 1489 dobanda este cea stabilita de parti, iar in lipsa, este vorba de dobanda legala. Reglementarea dobanzii legale- OG 13/2011 reglementeaza dobanda legala: dobanda legala si in ceea ce priveste categoriile de dobanzi reglementeaza: dobanda legala remuneratorie si cea penalizatoare. Dobanda legala este cea reprezentata de rata dobanzii de referinta a Bancii Nationale care se stabileste periodic de catre banca si este publicata in MO. In momentul de fata, rata de referinta este de 1,75% pe an, stabilita prin circulara Bancii Nationale 17/2015. 4

DREPT CIVIL_CURSUL 7_4 aprilie

Dobanda legala remuneratorie este cea platita de catre o parte, un subiect de drept. Spre exemplu: de catre banca ptr faptul ca foloseste banii deponentului. Dobanda legala penalizatoare se stabileste pornindu-se de la rata dobanzii de referinta+4 puncte procentuale5,75. Este dobanda care se percepe ptr neexecutarea la timp a obligatiei (art 3 al 2 din OG 13/2011) Legiuitorul din motive care tin de asigurarea circuitului banesc a reglementat niveluri diferite ptr cei care nu exercita activitati lucrative/profesionale. Intre PF care nu imprumuta bani cu titlu profesional, rata dobanzii legale, remuneratorie si penalizatoare este diferita. Acest lucru rezulta din al 3, art 3 OG 13/ 2011 rata dobanzii legale se stabileste potrivit al 1 si 2, adica rata de referinta +4 %, diminuata cu 20% . Daca dobanda legala intre persoane care exercita activitati profesionale este cea prevazuta de al 1 si 2, in ceea ce ii priveste pe cei care nu practica aceste activitati li se aplica dobanda diminuata cu 20%. Aceasta este o dobanda legala si se aplica in masura in care partile nu au prevazut o dobanda contractuala. Legiuitorul stabileste o limita ptr a interzice activitatea camatareasca in ceea ce priveste dobanda contractuala. Art 5 din OG prevede ca daca nu e vorba de persoane care exercita aceste acte cu titlu profesional, dobanda contractuala nu poate depasi dobanda legala cu mai mult de 50% pe an. Guvernul cand a emis ordonanta, a interzis stabilirea unei alte dobanzi contractuale ed catre cei care nu sunt profesionisti, adica a interzis camataria; in masura in care in contract s-ar prevedea o dobanda mai mare decat cea prevazuta de art 5 al 1, creditorul pierde inclusiv dreptul de a cere dobanda legala. Potrivit al 6 dobanda trebuie stabilita prin act scris, iar daca inscrisul dintre parti nu prevede nimic se datoreaza dobanda legala. Cand este vorba de raporturi juridice cu element de extraneitate si se aplica legea romana si plata este stipulata in moneda straina, se aplica o dobanda unitara de 6% pe an. Ce se intampla cu anatocismul? (dobanda la dobanda) Art 1489 NCC- dobanzile scandente produc ele insele dobanzi numai atunci cand legea sau ctr in limitele prevazute de lege o prevede sau atunci cand sunt cerute in instanta. Anatocismul este supus unei triple cenzuri: partile nu pot sa prevada decat daca legea o permite; este supus cenzurii legale in sensul ca trebuie sa fie prevazut de lege; daca nu exista prevederi legale si contractuale, anatocismul este permis doar daca este cerut expres. Conditii privind obiectul platii: 1. Debitorul trebuie sa execute intocmai si la timp, creditorul are dreptul, potrivit art 1516, la indeplinirea exacta, integrala si la timp a obligatiei. Acest lucru e subliniat si in art 1492 reglementeaza darea in plata: debitorul nu va putea sa ii dea creditorului altceva decat s-a obligat, chiar daca acel ceva ar avea o valoare mai mare. Ex: daca are sa-i dea 100 de lei, nu-i putea da in schimb un bun care sa valoreze 150 de lei. Daca totusi creditorul isi da acordul, obligatia se stinge, dar nu prin plata ci prin mecanismul darii in plata. Potrivit aceluiasi text, art. 1492 debitorul care da bunul in plata este tinut de obl de garantie pt evictiune si de garantie pt vicii intocmai ca la contractul de vanzare-cumparare.

5

DREPT CIVIL_CURSUL 7_4 aprilie

De asemenea, obiect al darii in plata poate sa fie un bun in materialitatea lui, dar si o creanta. Poate avea loc potrivit art 1493 cesiune de creanta in locul executarii. Ca principiu, daca are loc acets mecanism, obligatia nu se stinge decat in momentul in care creditorul va executa efectiv acea creanta. Insa, este posibil ca potrivit legii partilor obligatia sa se stinga in momentul transferului creantei si nu in momentul executarii, caz in care, tot din peisajul cesiunii de creanta, debitorul care a cedat creanta este raspunzator pt evictiune. In materia darii in plata actioneaza si o norma tranzitorie prevazuta de art 113 din LPA a NCC in sensul ca mecanismele din art 1492, 1493 se aplica in cazul darii in plata sau a cesiunii creantei dupa intrarea in vigoare a codului, desi creanta initiala care urma a fi stinsa prin dare in plata s-a nascut anterior intrarii in vigoare a codului. Regulile privind plata Este de retinut principiul indivizibilitatii platii, in sensul ca o plata partiala potrivit art 1490 nu este permisa chiar atunci cand obiectul material al obligatiei ar fi divizibil. Ex :o suma de bani sau o cantitate de bunuri. Suma de bani sau cantitatea de bunuri trebuie data toata o data. Evident, plata poate fi si divizibila prin acordul partilor, in lipsa acordului executarea partiala nu e posibila. Daca prin imprejurarile concrete, acceptand executarea partiala, creditorul efectueaza anumite cheltuieli suplimentare este indreptatit sa primeasca de la debitor aceste cheltuieli. Locul platii reglementat in art 1494. Regula este ca acesta este stabilit de parti prin stipulatia lor, in lipsa unei asemenea stipulatii sunt cateva reguli: Art. 1494 al 1 lit a: obligatia trebuie executata la domiciliul sau sediul creditorului la data platii plata este portabila Art.1494 al 1 lit b: daca este vorba de un bun individual determinat, obligatia se executa la locul unde se afla bunul Art.1494 al 1 lit c: obligatia se executa la sediul debitorului: plata fiind cherabila=creditorul se duce si cere plata. Data platii in art 1495- daca nu e prevazut un termen, obligatia trebuie executata de indata. Instanta poate fixa si ea un termen, tinand seama de natura prestatiei, de loc, de situatia relatiei dintre parti. Plata anticipata-art 1496 este permisa, dar creditorul se poate opune atunci cand are interes. Ex: credite de la banci-banca pierde dobanda. Cheltuielile platii art 1498- sunt in sarcina debitorului. Dovada platii art 1499-se face prin orice mijloc de proba plata este de fapt un fapt juridic ”Regina probelor” potrivit art 1500 este chitanta liberatorie-hartie din care rezulta ca debitorul si-a executat obligatia si ca este liber. Cel care face plata are dreptul la o chitanta si la inscrisul original al chitantei. Daca sunt cheltuieli ptr intocmirea chitantei, acestea sunt in sarcina debitorului daca partile nu prevad altfel. Daca debitorul se duce si plateste si inainte de a plati cere chitanta, din al 3 reiese ca, debitorul poate suspenda plata pana la momentul in care creditorul ii da chitanta.

6

DREPT CIVIL_CURSUL 7_4 aprilie

Din prevederile NCC in materie, rezulta existenta unui ansamblu de prezumtii: art 1501-1503 Art. 1501 atunci cand s-a dat o chitanta privind obiectul principal al obligatiei, se prezuma ca ...